Veganismul este un mod de viaţă care încearcă să excludă, pe cât posibil şi practic, toate formele de exploatare şi de cruzime comise asupra animalelor pentru obţinerea de mâncare, îmbrăcăminte sau în orice alt scop, se arată pe site-ul https://www.vegansociety.com. Potrivit ”Dicţionarului explicativ al limbii române”, apărut sub egida Academiei Române la Editura Univers Enciclopedic (Bucureşti, 2016), vegan/vegană este o persoană care nu consumă şi nu foloseşte produse de origine animală (din engl. vegan).

Termenul "vegan" a fost creat în 1944 de către Donald Watson (1910-2005), cofondatorul Societăţii Vegane (The Vegan Society) din Marea Britanie. Societatea Vegană a început ca o ramificaţie a Societăţii Vegetariene în noiembrie 1944, când Donald Watson, Elsie Shrigley şi prieteni ai acestora au simţit nevoia să sublinieze diferenţa între a nu consuma carne şi a nu consuma niciun fel de produs de origine animală. Marcarea înfiinţării Societăţii Vegane a început în anul 1994 şi de atunci, în fiecare an, data de 1 noiembrie este marcată ca Ziua mondială a veganismului, se arată pe site-ul https://www.vegansociety.com/. Pe parcursul lunii noiembrie 2019, sub genericul ”World Vegan Month”, au fost marcaţi cei 75 de ani de la fondarea Societăţii Vegane - The Vegan Society.

Societatea Vegană a fost înregistrată la început ca una de binefacere, în august 1964, pentru ca în decembrie 1979 să devină o societate cu răspundere limitată. Definiţia veganismului şi a obiectivelor caritabile ale societăţii au fost modificate şi perfecţionate de-a lungul anilor. Din 1988 şi până în zilele noastre veganismul a rămas definit ca o filosofie şi un mod de viaţă care încearcă să excludă - pe cât posibil şi practic - toate formele de exploatare şi de cruzime comise asupra animalelor pentru obţinerea de mâncare, îmbrăcăminte sau în orice alt scop, şi care, prin extensie, promovează dezvoltarea şi utilizarea alternativelor, în beneficiul animalelor, al oamenilor şi al mediului.

Tot în Marea Britanie a fost lansată, în ianuarie 2014, Veganuary, o organizaţie care îi încurajează pe oameni să încerce să fie vegani în luna ianuarie.

Există multe modalităţi de a îmbrăţişa un stil de viaţă vegan. Un lucru pe care îl au în comun toţi veganii îl reprezintă dieta pe bază de plante, evitarea tuturor alimentelor de origine animală, cum ar fi carnea (inclusiv peştele, crustaceele şi insectele), lactatele, ouăle şi mierea, evitarea materialelor derivate din animale, a produselor testate pe animale precum şi a locurilor unde animalele sunt folosite pentru divertisment.

O dietă vegană este foarte diversă şi cuprinde tot felul de fructe, legume, nuci, cereale, seminţe, leguminoase pentru boabe (fasole, mazăre, linte, năut), toate acestea putând fi preparate în nenumărate combinaţii. Astfel, veganii pot consuma, spre exemplu, curry, prăjituri, pateuri, pizza etc., toate acestea preparate din ingrediente pe bază de plante.

Veganii evită exploatarea animalelor indiferent de scop, compasiunea fiind un motiv de bază. De la accesorii şi lucruri de îmbrăcat până la articole folosite pentru machiaj, produsele de origine animală şi produsele testate pe animale se găsesc pretutindeni, totuşi, în zilele noastre, pentru toate acestea există alternative accesibile şi uşor de obţinut. De asemenea, veganii nu susţin exploatarea animalelor sub nicio formă şi prin urmare ei evită să viziteze grădini zoologice ori acvarii, sau să ia parte la curse de câini ori de cai. O bună alternativă pentru vegani o reprezintă vizitarea şi susţinerea sanctuarelor de animale care reprezintă un adăpost sigur şi care oferă dragoste şi căldură animalelor salvate. Numeroase personalităţi din lumea întreagă au devenit adepte ale stilului de viaţă vegan.

În zilele de 21-23 iunie 2019 a avut loc la Bucureşti VegFest, primul festival vegan din România, organizat de Asociaţia Veganilor din România, cu sprijinul organizaţiei internaţionale ProVeg.

Conform unui studiu efectuat în Marea Britanie şi citat la 30 septembrie 2019 de Press Association, meniurile care conţin o varietate mai mare de opţiuni vegetariene şi vegane pot constitui un imbold pentru ca oamenii să aleagă astfel de alimente în locul preparatelor care conţin peşte sau carne. Studiul, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, a indicat că nu a existat un ”efect de recul”, respectiv alegerea unei cine pe bază de carne după prânzul vegetarian sau vegan.

Citește și

loading...