Business Insider a alcătuit o listă cu cele mai frecvente pericole la care ne expunem lucrând la birou.

1. Statul pe scaun în cea mai mare parte a zilei poate să ne scurteze viaţa. Statul pe scaun are o multitudine de efecte negative asupra sănătăţii. Pe lângă durerile constante de spate, umeri sau picioare, favorizează apariţia obezităţii, a diabetului, a bolilor de inimă şi a afecţiunilor muscularo-scheletice. Totuşi, meseriile a 86% dintre americani necesită statul pe scaun întreaga zi de muncă.

2. Felul în care stăm pe scaun ne poate afecta pe termen lung. Cei care sunt nevoiţi să stea jos o zi întreagă sunt sfătuiţi să-şi aleagă un scaun confortabil, care susţine poziţia corectă a corpului. Statul gârbovit la birou o zi întreagă poate să provoace artrită sau bursită, pe termen lung.

3. Folosirea unui birou de tip "bandă de alergat" ne predispune la accidentări. Chiar dacă birourile cu bandă de alergat încorporată ajută la prevenirea obezităţii şi a unor boli cardiace, folosirea acestora la muncă necesită mai multă concentrare şi, implicit, creşte nivelul de stres şi riscul de accidentări la birou.

4. Săritul peste micul dejun măreşte nivelul de stres. Prima masă a zilei nu trebuie neglijată. Studiile arată că persoanele care nu mănâncă în primele două ore după ce s-au trezit sunt mai stresate şi au un metabolism dereglat. Riscurile includ tensiune arterială mărită, obezitate şi probleme cardiace.

5. Mâncarea de tip fast-food este o alegere nefericită pentru masa de prânz. Mulţi dintre cei care lucrează la birou nu au timp să mănânce alimente sănătoase, gătite, în pauza de masă, aşa că aleg varianta fast-food, rapidă şi gustoasă. Mâncărurile de acest tip au însă un număr foarte mare de calorii, uneori dublu faţă de aceeaşi cantitate de mâncare sănătoasă, ceea ce favorizează obezitatea, iar procentul mare de grăsimi creşte riscul bolilor cardiace.

6. Întâlnirile motivaţionale pot deprima angajaţii. Uneori, angajatorii organizează activităţi de tip team-building sau întâlniri motivaţionale, care să ridice moralul angajaţilor. Studiile arată însă că, prin constrângerea acestora să se simtă fericiţi fără un motiv exact, angajaţii vor realiza cât de nefericiţi sunt de fapt şi vor fi mai deprimaţi decât erau înainte de întâlnirile motivaţionale.

7. Aerul recirculat ne afectează plămânii. Aerul din interiorul clădirilor de birouri poate fi de până la 100 de ori mai dăunător decât cel din exterior. Tot felul de gaze, substanţe chimice, particule de mucegai, azbest şi emisii toxice ale aerului condiţionat sunt recirculate prin sistemele de ventilaţie ale clădirilor.

8. Imprimantele şi fotocopiatoarele pot cauza boli de plămâni. Fotocopiatoarele pot să emită ozon dacă nu sunt curăţate periodic şi dacă nu le sunt înlocuite filtrele, provocând iritaţii şi dureri în piept, chiar şi în cantităţi foarte mici. Imprimantele pot provoca boli de plămâni din cauza particulelor de toner, care pot să fie inhalate şi care pot ajunge relativ uşor în fluxul sanguin.

9. Electronicele ţinute în poală pot provoca infertilitate. Laptopurile ţinute în poală şi nu pe birou pot provoca diverse probleme ale pielii. Mai mult decât atât, căldura constantă poate reduce fertilitatea în rândul bărbaţilor.

10. Munca timp de mai mult de 10 ore pe zi poate să provoace un atac de cord. Cercetările realizate în Europa au arătat că persoanele care lucrează zece sau mai multe ore pe zi sunt predispuse unui risc de a se îmbolnăvi de boli cardiace cu 60% mai mare decât restul participanţilor la studiu.

11. Un program neconvenţional de muncă favorizează creşterea în greutate şi ridică nivelul hormonilor de stres. Persoanele care lucrează preponderent noaptea, cum sunt programatorii, sunt supuse unui risc sporit de a se îmbolnăvi de diabet, cancer sau boli cardiace. Totodată, cei care se trezesc târziu au un nivel scăzut de leptină, un hormon care controlează apetitul şi metabolismul, dar şi un nivel crescut de cortizol, supranumit şi hormonul stresului.

12. Ecranul computerului afectează vederea. Chiar dacă ecranele calculatoarelor nu emit radiaţii, efortul pe care îl depunem pentru a urmări informaţiile timp de mai multe ore fără oprire are un efect negativ asupra vederii şi cauzează migrene. Deşi multe dintre efecte sunt temporare, riscul este unul serios şi nu trebuie neglijat.

13. Expunerea îndelungată la prea multă lumină creşte nivelul de stres, oboseala şi tensiunea arterială. Supra-iluminarea provoacă mai multe probleme decât nişte simple dureri de cap. Expunerea pentru perioade lungi la prea multă lumină, la fel ca şi statul prea mult timp în întuneric, cauzează oboseală, stres, creşte tensiunea şi favorizează apariţia anumitor tipuri de cancer.

14. Plictiseala creşte riscul de infarct sau atac cerebral. Plictiseala ar putea avea un efect important asupra duratei de viaţă, arată un studiu realizat de cercetătorii britanici. Persoanele care se declară constant plictisite prezintă un risc sporit de a se îmbolnăvi de boli cardiace sau de a suferi atacuri cerebrale şi, în general, mor mai tinere decât ceilalţi.

15. Tastaturile murdare sunt periculoase. Tastaturile murdare sunt focare importante de infecţie. Oamenii de ştiinţă au descoperit că, în unele cazuri, acestea au de până la cinci ori mai multe bacterii decât toaletele şi pot prezenta chiar urme de E. Coli sau bacterii coliforme, ambele asociate cu toxiinfecţiile alimentare, sau stafilococi.

16. Microbii sunt peste tot la birou. Nu numai tastaturile pot fi focare de infecţie. Numărul mare de persoane care lucrează în acelaşi loc creşte riscul de îmbolnăvire. Clanţele, butoanele lifturilor şi ale imprimantelor, sau chiar strângerile de mână sunt o cale uşoară de transmitere a microbilor.

17. Scrisul la tastatură favorizează dezvoltarea sindromului de tunel carpian. Folosirea excesivă a tastaturii pe perioade îndelungate favorizează apariţia sindromului de tunel carpian, care provoacă dureri ale încheieturilor şi, în cazuri mai grave, ale braţelor. Uneori, acest sindrom poate să cauzeze afecţiuni permanente.

18. Termenele limită afectează capacitatea de învăţare şi memoria. Termenele limită cresc nivelul de stres, care, la rândul lui, afectează capacitatea de învăţare şi memoria. Acest tip de stres de scurtă durată poate să fie la fel de dăunător pentru organism ca o perioadă de stres lungă, de câteva săptămâni.

19. Ţinerea mouse-ului în acelaşi loc creşte riscul afecţiunilor cauzate de solicitări repetitive. Acest tip de leziuni apar atunci când tendoanele sunt supuse la efort prea mare pentru mai mult timp decât ar trebui. Acestea pot fi cauzate de mişcări repetitive, de menţinerea unor poziţii incomode timp de mai mult timp sau de apăsarea prelungită cu mâna pe suprafeţe tari.

20. Folosirea excesivă a smartphone-urilor poate să ducă la slăbirea încheieturilor. Persoanele care utilizează excesiv telefoanele pentru mesaje şi email-uri sunt predispuse la oboseală musculară şi la aşa-numita "afecţiune Blackberry" a degetului mare, un tip de afecţiune cauzată de solicitări repetitive. Efectele pot fi serioase, iar durerea poate să fie atât de puternică încât să limiteze folosirea mâinilor.

21. Pantofii inconfortabili pot duce la spasme musculare, dureri cronice de cap sau afecţiuni ale coloanei vertebrale. Tocurile înalte cresc încrederea în sine şi autoritatea, dar, pe termen lung, cauzează afecţiuni care nu trebuie neglijate. Între 2005 şi 2009, numărul femeilor care au ajuns la medic din cauza problemelor cauzate de încălţăminte şi de timpul petrecut în picioare a crescut cu 75%.

Citește și

loading...