Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varză. Postul din această zi este unul aspru.

De asemenea, este recomandat că să nu se mănânce pepeni, dat fiind faptul că forma acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezătorul. Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se folosește cuțitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.

Capul Sfântului Ioan a fost, de-a lungul istoriei, de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a doua aflare a capului sunt marcate pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului este prăznuită pe 25 mai.

Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul – ultima mare sărbătoare din Anul Bisericesc

Tăierea Capului Sf.Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din Anul Bisericesc. Biserica ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, adică data trecerii lor spre cele cereşti, ca ziua lor de naştere.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul- Tradiții și superstiții

Legat de tradiţii şi superstiţii în această zi, care e numită popular şi Sfântul Ioan Cap Tăiat, pe vremuri se obişnuia să se ţină post până la Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) cu rolul de a-i curăţi pe cei cu păcate grave.

În această zi exista credinţa că nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupea cu mâna, şi, de asemenea exista obiceiul de a nu mânca fructe şi legume cu formă rotundă.

Totodată, din ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe varză, de şapte ori, şi iar a înviat. Din același motiv nu se mănâncă nici fructe sau legume roşii. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

Instructor auto-moto Sighet