Ziua națională a inimii a fost introdusă în România pe 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, care avusese loc în primăvara aceluiași an. Această zi reprezintă un prilej de a atrage atenția asupra creșterii alarmante a numărului de afecțiuni cardiovasculare. În 2003, Organizația Mondială a Sănătății a lansat inițiativa globală Move for Health — Sănătate prin mișcare, care promovează activitatea fizică pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, notează site-ul www.dspcovasna.ro.

Boala cardiovasculară este situată pe locul I ca și cauză de mortalitate în Europa, atât la femei, cât și la bărbați, potrivit Cartei europene a sănătății cardiovasculare, publicată pe site-ul heartcharter.org. Este responsabilă de aproximativ o jumătate din totalul deceselor, în Europa provocând peste 4,35 milioane de decese în fiecare an, în cele 53 de state membre ale Organizației Mondiale a Sănătății — Regiunea Europeană și peste 1,9 milioane de decese în fiecare an, în Uniunea Europeană.

Potrivit unei informări a Societății Române de Cardiologie din februarie 2016, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces a populației din România, anual, 60% dintre decese având drept cauză aceste boli. Prin comparație, media ratelor de mortalitate cardiovasculară în țările aparținând Comunității Europene este de 48%. Drept urmare, România este, alături de Bulgaria, țara cu cea mai redusă speranță de viață din Comunitatea Europeană. Având în vedere aceste statistici, Societatea Română de Cardiologie și-a stabilit, pentru intervalul 2015-2017, o strategie de tip „Cardiologie aplicată”, al cărei scop este reducerea incidenței bolilor cardiovasculare în România cu 20%, în intervalul dintre anii 2020-2025.

Citește și

Comentarii