Am devenit mistici, așteptând cu toții un miracol... Sorin Bodran, nu poate să plece. Cu toții aveam același gând. Apoi liniștea a cuprins minutele, cea mai tristă veste, colegul nostru, prietenul nostru, a plecat, căutând o lume poate mai bună!

Bodran Sorin este cel a cărei descriere poate rămâne fidel realităţii. Când ne gândim la el, putem sa spunem ca a fost prietenul care a răspuns mereu, prezent… Dar cine suntem noi să spunem asta? Astăzi suntem, noi cei indurerati... Asistenți, conducerea Spitalului, medici, colegii de sindicat, birourile TESA, infirmieri și restul colegilor din Spital. Și parcă fără lacrimi, împietriți de durere și fără glas Doar cu o întrebare în gând: De ce el?

Nu ne imaginăm cum vom intra în biroul lui. Cine va mai putea să se așeze pe scaunul lui, știind că acolo a fost o parte din sufletul lui. Ani de muncă, mereu neobosit și întotdeuna pregătit pentru o nouă provocare.

Ar fi atât de sumbru să spunem că Spitalul Municipal Sighetu Marmației a rămas mai sărac fără el. Și suntem convinși că ura astfel de remarci, dar credem că suntem mai bogați datorită a tot ce a însemnat el. Și promitem că nu vom lăsa ca el să reprezinte doar o fotografie comemorativă.

Cu stimă, respect și iubire pentru Bodran Sorin,
Întreg colectivul Spitalului municipal Sighet.

Citește și