A crescut, ştiind că bunica îi este mamă, mama sa reală, June Frances Nicholson, o dansatoare de revistă, fiindu-i prezentată drept soră mai mare, iar adevărul aflându-l abia în 1975. A urmat liceul Manasquan şi, deşi avea rezultate bune la învăţătură, nu a dorit să-şi continue studiile la Colegiu. A plecat la Los Angeles, în California, în 1954, unde June, cea pe care o credea încă sora sa, avea un apartament. Aici a prestat diverse munci cu o jumătate de normă, fie în magazine cu jucării, fie în cadrul unui departament de animaţie al studiourilor MGM.

A fost remarcat de producătorul Joe Pasternak, care i-a oferit un loc la cursurile de actorie ale lui Jeff Corey, cât şi posibilitatea de a se pregăti la teatrul The Players Ring. În perioada când a jucat în teatru, Nicholson a fost observat de producătorul şi regizorul, Roger Corman, care l-a distribuit în anul 1958 în filmul ”Cry Baby Killer”, în care a interpretat rolul unui adolescent, care se considera vinovat de o crimă, acesta fiind debutul său în cinematografie, potrivit www.jack-nicholson.info.

Timp de câţiva ani, nu a avut decât apariţii sporadice în seriale de televiziune şi în filme semnate de Roger Corman, printre care comedia neagră ”Little Shop of Horrors” (1960), urmată de ”The Raven” (1963), ”The Terror” (1963), ”Back Door to Hell” (1964), ”Ride in the Whirlwind” (1965), ”The Shooting” (1966), ”The St. Valentine’s Day Massacre” (1967). În 1967, a scris scenariul pentru ”The Trip”, iar un an mai târziu a fost co-scenarist pentru ”Head” (1968). S-a aflat pentru prima dată pe scaunul regizoral în 1971, cu filmul ”Drive, He Said” (1971).

Rolul care l-a consacrat a fost cel al unui avocat dependent de alcool, George Hanson, în filmul ”Easy Rider” (1969), care i-a adus şi prima nominalizare la Oscar, pentru cel mai bun actor în rol secundar în 1970.

A urmat producţia ”Five Easy Pieces” (1970), care i-a adus în 1971 cea de-a doua nominalizare la Oscar, de data aceasta la categoria cel mai bun actor în rol principal. Următoarea apariţie de succes a fost în comedia neagră ”The Last Detail” (1973), primind în 1974 cea de-a treia nominalizare la Oscar, tot la categoria cel mai bun actor în rol principal. În 1974, a jucat în ”Chinatown”, în regia lui Roman Polanski, aceasta fiind una dintre cele mai apreciate prestaţii actoriceşti ale sale, care i-a adus, de altfel, în 1975 cea de-a patra nominalizare la Oscar.

Câştigă, în 1976, mult râvnita statuetă, cu rolul din producţia ”One Flew Over the Cuckoo’s Nest” (1975), după romanul omonim scris de Ken Kesey, potrivit imdb.com. Pentru prestaţia din acest film a fost premiat şi de Academia Britanică, în 1977, pentru cel mai bun actor.

În 1980, Nicholson reuşeşte o altă interpretare remarcabilă, de data aceasta în adaptarea cinematografică a romanului ”The Shining”, scris de Stephen King. Anii ’80 au adus o schimbare în tipologia rolurilor abordate de actor, acesta trecând de la cele subtile, care-l consacraseră până atunci, la roluri comice, mai neobişnuite. A oferit, astfel, câteva interpretări excepţionale, remarcându-se în ”Reds” (1981) pentru care în 1983 a câştigat din partea Academiei Britanice premiul pentru cel mai bun actor, pelicula ”Terms of Endearment” (1983), care i-a adus în 1984 cel de-al doilea Oscar din carieră, şi în ”Batman” (1989).

Anii ’90 au adus alte prestaţii excepţionale din partea actorului, în filme precum ”A Few Good Men” (1992), ”Wolf” (1994), "Blood and Wine" (1996) sau ”As Good As It Gets” (1997), pentru acesta din urmă primind, în 1998, cel de-al treilea Oscar. A continuat să se bucure de succes cu proiecte precum ”About Schmidt” (2002), pentru care, în 2003, a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal. Au urmat ”Anger Management” (2003), ”Something’s Gotta Give” (2003), ”The Departed” (2006), ”The Bucket List” (2007), ”How Do You Know” (2010), ”I’m Still Here” (2010).

Pe lângă cele trei Oscar-uri, Jack Nicholson a mai fost distins, de-a lungul carierei, cu şapte premii Globul de Aur, dar şi cu premiul pentru întreaga activitate, oferit de Institutul American de Film (1994), potrivit imdb.com. În decembrie 2008, a fost inclus în California Hall of Fame, iar în 2010 în New Jersey Hall of Fame. În 2011, a primit titlul onorific de doctor în arte frumoase din partea Universităţii Brown din Providence, Rhode Island, SUA.
A fost căsătorit cu Sandra Knight, din 1962 până în 1968. Cea mai lungă relaţie a lui Nicholson a fost cu actriţa Anjelica Huston (1973-1990), fiica regizorului John Huston. A mai avut relaţii şi cu actriţa Rebecca Broussard (1989-1994), cu care a avut un copil, pe Lorraine Nicholson, şi cu Lara Flynn Boyle (1999-2004). Mai are cinci copii.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

CJ Maramure?

Instructor auto-moto Sighet

Asociatia MUZICANDO - Sus?ine?i educa?ia prin joc!