Cercetarea, efectuată pe șobolani, a evidențiat că grăsimile generează o veritabilă furtună în intestin: stimulează producția de celule-mamă intestinale și determină alte celule să se comporte ca și cum ar fi celule-mamă. prin urmare, și acestea se reproduc nedefinit, devin canceroase și favorizează apariția cancerului de colon și a altor tumori intestinale.

„Un regim cu multe grăsimi nu modifică numai biologia celulelor-mamă, ci alterează și biologia celulelor diferite și aceste două procese, împreună, conduc la formarea de tumori”, a explicat unul dintre principalii autori ai studiului, Omer Yilmaz, profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, scrie ziarul spaniol „ABC”.

Timp de un an, colectivul științific a dat unora dintre șobolani o alimentație cu 60% grăsimi, depășind astfel media din dieta occidentalilor. S-a constat că aceste animale și-au mărit greutatea corporală cu 30-50 % și au dezvoltat mai multe tumori intestinale decât rozătoarele care avuseseră o dietă echilibrată.

Totodată, cercetătorii au descoperit o cale de detectare a nutrienților care este super-activată de regimul bogat în grăsimi. Senzorul de acizi grași, denumit PPAR-delta, răspunde la nivelul crescut de grăsimi prin activarea procesului metabolic care permite celulelor să ardă grăsimile ca sursă de energie în loc de zaharuri și hidrați de carbon, cum face de obicei. Dar se pare că PPAR-delta activează și ansamblul de gene importante pentru identitatea celulelor-mamă. Echipa condusă de Omer Yilmaz analizează în prezent modul în care se petrec aceste fenomene, cu speranța găsirii unor tratamente pentru tumorile provocate de obezitate.

Obezitatea și regimul alimentar dezechilibrat sunt relaționate de către specialiști și cu alte forme de cancer, cum ar fi cel de sân, al vezicii biliare, de rinichi, pancreas, esofag, precum și cu alte afecțiuni intestinale greu de tratat, printre are boala lui Crohn.

„S-a observat că, indiferent de greutatea corporală a individului, regimul gras are influență asupra evoluției bolii”, a declarat Pere Puigserver, de la departamentul de biologie celulară al Universității Harvard din SUA. Comentând în revista „Nature” respectivul studiu, el a tras atenția că au mai rămas multe aspecte de clarificat, cum ar fi caracterul reversibil sau nu al modificărilor din arhitectura tubului digestiv sau influența florei intestinale.

Citește și

loading...