În violențele din timpul represiunii armate de după lovitura militară de stat, în afară de cele 18 persoane ucise au fost rănite alte cel puțin 30, a transmis Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), citat de dpa și Agerpres.

A fost cea mai sângeroasă zi a represiunii de după puciul din 1 februarie, care a răsturnat de la putere guvernul condus de Aung San Suu Kyi, laureată a premiului Nobel pentru pace.

ONU afirmă că are “informaţii credibile” că forţele de ordine au folosit gloanţe reale la Yangon - cel mai mare oraş din ţară, precum și în Dawei, Mandalay, Myeik, Bago şi Pokokku, precum şi gaze lacrimogene şi grenade paralizante.

Mai mulţi demonstranţi susţin că poliţia a tras iniţial cu gloanţe de cauciuc, iar ulterior cu muniţie de război. Site-ul de ştiri Myanmar Now a relatat că trupele ţintesc la cap.

„Condamnăm ferm violenţa în creştere împotriva protestelor din Myanmar şi cerem militarilor să înceteze imediat folosirea forţei împotriva protestatarilor paşnici”, a declarat purtătoarea de cuvânt a OHCHR Ravina Shamdasani.

Un mesaj similar a transmis şi secretarul de stat american, Anthony Blinken: “Condamnăm violenţa oribilă a forţelor de securitate din Myanmar împotriva poporului şi vom continua să promovăm tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Suntem ferm alături de poporul curajos din Myanmar şi încurajăm toate ţările să ridice glasul împreună în sprijinul voinţei acestuia”.

Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a ameninţat junta militară de la Naypyidaw cu sancţiuni. “Trăgând împotriva cetăţenilor neînarmaţi, forţele de securitate au dovedit un dispreţ flagrant faţă de legislaţia internaţională şi trebuie trase la răspundere. Violenţa nu va legitima răsturnarea ilegală a guvernului ales democratic”, a declarat el, avertizând că “Uniunea Europeană va lua măsuri în curând ca reacţie la aceste evoluţii”.

Armata a dat o lovitură de stat la începutul lui februarie sub pretextul fraudării alegerilor din noiembrie anul trecut şi a pus astfel capăt tranziţiei către democraţie în Myanmar, după 50 de ani de regim militar.


O mare parte din populaţie se opune militarilor şi cere reinstalarea guvernului condus de Aung Sang Su Kyi, care îşi asumase funcţia de consilier de stat pentru a ocoli măsurile care o împiedicau să fie preşedintă. Ea se bucură încă de un sprijin popular semnificativ după deceniile de arest la domiciliu ca disidentă - situaţie în care se găseşte din nou după puci.

Citește și

Comentarii