Gunoiul de grajd produs de vite, folosit adesea ca îngrășământ, conține multe gene noi de bacterii rezistente la antibiotice, provenite din intestinul rumegătoarelor, iar acestea reprezintă un potențial pericol pentru oameni, se arată într-un studiu preluat de AFP.
Autorii studiului publicat în mBio, revista online a Societății americane de microbiologie, enunță posibilitatea ca aceste noi gene să fie transferate unor bacterii aflate în solul în care se cultivă cereale și legume. Au fost identificate deja mii de gene rezistente la antibiotice, însă cea mai mare parte se regăsesc în bacterii inofensive. Cercetătorii se tem ca aceste gene să nu apară în agenți patogeni ce provoacă intoxicații alimentare sau infecții nozocomiale.
"În măsura în care există o legătură între genele rezistente la antibiotice, bacteriile din mediul înconjurător și cele din mediul spitalicesc, am încercat să aflăm ce tipuri de agenți patogeni se găsesc în natură ca urmare a folosirii gunoiului de grajd ca îngrășământ", spune Fabienne Wichmann, cercetătoare la Universitatea Yale (Connecticut, nord-est), coautoare a studiului.
În cadrul cercetării, oamenii de știință au secvențiat genele din cinci eșantioane de gunoi de grajd produs de vaci de lapte, identificând 80 rezistente la antibiotice. Unele din aceste gene s-au regăsit și într-o tulpină de laborator a bacteriei Escherichia coli, care produce intoxicații alimentare și infecții urinare și care, în acest caz, era rezistentă la unul din cele patru tipuri de antibiotice (beta-lactamine ca penicilina, aminoglicozide, tetraciclină sau cloramfenicol).
Circa 75-80% din genele identificate ca rezistente la antibiotice se înrudesc cu genele rezistente cunoscute deja. Autorii au mai depistat o nouă familie completă de gene care dau rezistentă la antibiotice de tip cloramfenicol, utilizate la tratarea infecțiilor respiratorii ale animalelor.
"Însă aceste gene sunt diferite în privința evoluției de cele inventariate deja, care conțin în mare parte gene rezistente la substanțele antimicrobiene, descoperite în mediul spitalicesc", arată dr. Jo Handelsman, profesor de biologie moleculară la Institutul Howard Hughes, autorul principal al studiului.
"Ar putea fi o veste bună în sensul că genele care dau rezistență la antibiotice și care aparțin bacteriilor din intestinul vacilor nu reprezintă deocamdată un pericol pentru oameni", arată ea. Cealaltă posibilitate ar fi, subliniază biologul, ca "noile gene rezistente descoperite în gunoiul de grajd provenit de la vaci" să se transfere într-o bună zi la oameni. Cercetările au arătat deja că bacteriile se transmit direct prin contactul animalelor de fermă cu cei care se ocupă de ele. Transferul de gene între micro-organisme care nu se înrudesc are loc în majoritate în medii în care se găsesc bacterii.
Unele bacterii din gunoiul de grajd ar putea fi patogene pentru oameni și, dacă acestea ajung să fie rezistente la antibiotice, ar putea apărea o problemă sanitară serioasă, explică cercetătorii. Ei amintesc că 70% din antibioticele folosite în Statele Unite sunt destinate animalelor din crescătorii. Statele Unite au prezentat în 2013 un plan de acțiune pentru eliminarea anumitor antibiotice din tratarea animalelor din crescătorii, unde sunt folosite pentru creșterea producției de carne, cu riscul de a mări rezistența microbiană la aceste medicamente.
Potrivit autorităților medicale, circa două milioane de persoane din Statele Unite fac anual infecții rezistente la antibiotice și 23.000 mor din această cauză, încheie AFP.
Preluare: agerpres.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News