Belarus va putea avea arme nucleare. Peste 65% dintre belaruşi au votat duminică în favoarea amendamentelor la Constituţie propuse de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, a anunţat Comisia electorală centrală a acestei foste republici sovietice.

Problema ce a fost supusă la vot viza adoptarea sau nu a acestor amendamente ce ar permite întărirea puterilor lui Alexandr Lukaşenko, 67 de ani, care conduce Belarus din 1994.

Referendumul a avut loc într-un moment în care Ucraina este invadată de trupe ale armatei Rusiei, atac declanşat din 24 februarie. O primă rundă de negocieri între ruşi şi ucraineni ar urma să aibă loc luni la frontiera belarusă.

„Politicienii au convenit că delegaţia ucraineană se va întâlni cu delegaţia rusă fără condiţii prealabile la graniţa ucraineană-belarusă, lângă râul Pripyat”, a transmis Biroul Preşedintelui Ucrainei.

Potrivit preşedintelui Comisiei electorale centrale, Igor Karpenko, 10,07% dintre belaruşii care s-au exprimat la referendum au votat împotrivă. Potrivit aceleiaşi surse, rata de participare a fost de 78,63%. Pentru a fi adoptate, amendamentele aveau nevoie să adune în favoarea lor peste 50% din voturi, referendumul fiind considerat validat dacă peste 50% dintre alegători au participat la el, potrivit Agerpres.

Printre schimbările propuse se numără o imunitate judiciară pe viaţă pentru foştii preşedinţi şi introducerea unei limite de două mandate pentru succesorii lui Lukaşenko. Deşi textul Constituţiei nu prevedea o astfel de limită înainte, ea se va aplica începând cu intrarea în funcţie a unui nou preşedinte, ceea ce i-ar permite lui Lukaşenko să rămână la putere până în 2035 dacă va fi reales în 2025.

De asemenea, în noua versiune a Constituţiei, dispare obligaţia ca Belarus să rămână „zonă fără nuclear”. Acest articol va fi înlocuit prin altul ce exclude „o agresiune militară de pe teritoriul” belarus.

La sfârşitul lui ianuarie, SUA şi-au exprimat îngrijorarea că această reformă ar permite o desfăşurare de arme nucleare ruse în Belarus, ţară ce se învecinează cu Ucraina şi Polonia.

Realegerea lui Aleksandr Lukaşenko la preşedinţie în august 2020 a declanşat o mişcare de contestare istorică în această fostă republică sovietică, mişcare violent reprimată de autorităţi, care au întreprins arestări în masă, lichidări de mass-media şi de ONG-uri.

În Rusia, o reformă constituţională adoptată în 2020 a deschis calea pentru menţinerea la putere a preşedintelui Vladimir Putin până în 2036.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și