Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania, simbolizând anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.

Duminică, 6 ianuarie, sunt aşteptaţi mii de credincioşi în biserici ca să ia agheasmă. Este apa pe care o sfinţesc preoţii şi pe care oamenii religioși o beau ca să fie protejaţi de rele.

În curtea Catedralei Patriarhale au fost amplasate, pentru Boboteză, 24 de vase mari, cu o capacitate totală de 12.000 de litri de apă de la izvorul din Parcul „Grădina Maicii Domnului” al Reşedinţei Patriarhale. De asemenea, în faţa Catedralei Patriarhale a fost înălţată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a oficiat sâmbătă, în faţa Reşedinţei patriarhale, slujba Aghesmei Mari pentru sărbătoarea Botezului Domnului.

La Constanţa, zeci de mii de credincioşi sunt aşteptaţi la ceremonia religioasă de Bobotează care va avea loc pe faleza Cazinoului. Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, a anunţat că au fost pregătite 200.000 de sticle cu apă sfinţită care vor fi împărţite credincioşilor după slujba de Bobotează, care va avea loc şi în acest an pe faleza din faţa Cazinoului din Constanţa.

Slujba de sfinţire a apelor, la Constanţa, va avea loc duminică, de la ora 12:00 După ceremonia religioasă, Arhiepiscopul Tomisului va arunca trei cruci în mare, iar cei care le vor aduce la mal vor primi obiecte religioase şi bani. Apoi sticlele cu apă sfinţită vor ajunge la credincioşi, iar care cu apă sfinţită, trase de cai, de măgari şi de boi vor merge pe principalele artere ale Constanţei pentru a o împărţi celor care nu au putut ajunge la slujbă.

Preoţii vor arunca cruci în apă şi în alte localităţi, acestea urmând a fi recuperate de credincioşii înscrişi şi pregătiţi pentru acest moment.
La Galaţi, două cruci de gheaţă au fost pregătite în camera frigorifică a unei firme pentru a fi duse pe Faleza Dunării, unde va fi oficiată slujba de Bobotează, continunându-se astfel o tradiţie veche din zonă, când în trecut, fiind foarte frig, crucile erau realizate direct din gheaţa care se forma pe Dunăre. Cum în ultimii ani vremea de Bobotează nu a mai fost cu temperaturi scăzute, acum crucile de gheață au fost realizate în camera frigorifică.

Obiceiuri şi tradiţii

Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Un alt obicei mai este întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării.

În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasă, şi aduceau mâncare şi băutură, cântau şi dansau. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care le apăreau în cale, îi duceau la râu şi îi ameninţau cu aruncatul în apă. Obiceiul se numea „Iordănitul femeilor”. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Boboteaza în alte țări
În alte zone ale lumii, tradiţiile şi obiceiurile de Bobotează sunt diferite.

În Franţa, pe vremuri se gătea "la galette des rois”, o plăcintă care se împărţea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câţi oameni erau la masă şi una în plus, denumită "a Bunului Dumnezeu” sau "a Fecioarei”, care era dată primului sărac. În prezent se ascunde o figurină, sub forma unui rege mag, în interiorul plăcintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Olanda şi în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franţa. Membrul cel mai tânăr din familie se aşează sub masă şi alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îşi alege şi o regină. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri şi mandarine.

În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

Sfântul Ioan Botezătorul
După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul.

Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion "se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit "Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana.

Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Soţia fratelui lui Irod a fost cea care a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul, din ură, la un ospăţ de ziua lui Irod.