De-abia așa sunt șanse ca justiția noastră să nu mai fie „mijlocul prin care sunt aprobate nedreptățile înrădăcinate” (Anatole France), ci să devină adevărul în acțiune în sensul admirabilei definiții dată de Tudor Mușatescu – „Oarba care vede ce trebuie să facă”! Altfel spus, o oarbă care vede mai bine ca oricine cumpăna dreptății și o surdă care aude chiar vocea gâtuită a adevărului...

Dorim o societate mai bună? Acest lucru este peste putință chiar prin tolerarea, necum prin încurajarea inechității, corupției și minciunii, adică fără o justiție independentă în adevăratul înțeles al cuvântului. Da, căci pretutindeni în lume ea este garanția negripării motorului social din pricina feluritelor abateri de la legalitate. Cu atât mai mult într-o societate profund distorsionată ca cea a României postdecembriste, unde autocontrolul nutrit cu cinste și demnitate este în mare suferință, căci aleșii fură cu legea în mână, iar grosul nealeșilor izbutesc să supraviețuiască prin cunoștințele însușite din tenebroasa „știință” (sau poate că „artă”?) a descurcării.

Cum peștele de la cap se împute (cei mai cu moț magistrați sunt păcătosul rod al aranjamentelor politice de culise), iată de ce se impune alegerea acestora pe buletinele de vot. Altminteri cum naiba să știm cine sunt ipochimenii care cu adevărat taie și spânzură în această țară și care, pentru verdictele date de regulă în conformitate cu convingerile lor intime, primesc o leafă lunară egală cu suma lefurilor a cel puțin 20 de profesori (evident, astfel de salarii nerușinate sunt confidențiale!) și se bucură de niște pensii îndreptățite (sic!), cu mult peste totalul pensiilor de mizerie ale unui cătun întreg. Dar ți-ai găsit să fie mulțumiți cu ceea ce înșfacă nemeritat de la statul nostru ticăloșit până în măduva oaselor! Așa că nu de puține ori se ajunge la paradoxul că apărătorul, respectiv împărțitorul dreptății este prins cu strâmbe, cel mai adesea cu luare de mită...Și încă ceva. După excluderea lor din magistratură (o pedeapsă caraghios de blândă), toți ăștia, fără examen, se refugiază în avocatură, adică taman acolo unde își pot satisface odioasele lor instincte de șperțari.

Luându-ne după alcătuirea și funcționarea tuturor parlamentelor postdecembriste, se subînțelege că unui independent nu-i va fi ușor să-și asigure susținerea trebuincioasă în vederea demarării unei veritabile reforme a justiției, o reformă care vizează semnificativa reducere a erorilor prin permanentul control exercitat de jurați sau asesori populari asupra actului juridic în general, asupra judecătorilor în special. Tocmai de aceea noul Parlament are trebuință de cât mai mulți independenți onești și nepenali luminați. Câți dintre aceștia din urmă sunt pe listele partidelor?...

Sighetu Marmației, George PETROVAI

(Advertorial publicat la comanda candidatului independent Bledea Gheorghe, cod AEP 14160049, mandatar financiar coordonator pe Dl. Tamas Ioan Viorel)

Citește și