Cu rădăcini ungureşti sau nu, condiţiile sunt la fel pentru orice candidat. În primul rând, trebuie să cunoşti limba, să dovedeşti prin acte că ai un descendent maghiar (sau maghiarizat) şi să nu ai antecedente penale.

Motivele pentru care un maramureşean ar începe demersurile obţinerii cetăţeniei maghiare sunt diverse. Pe de o parte, sunt cei care se consideră maghiari şi o fac dintr-un fel de mândrie. „Familia mea e maghiară. Mi se pare normal să fiu cetăţean maghiar, chiar dacă m-am născut aici”, a spus un bărbat.

De cealaltă parte sunt cei care caută să beneficieze de facilităţile oferite. Spre deosebire de un cetăţean român, cel maghiar poate călători fără viză în Anglia sau Statele Unite. Este privit altfel la un interviu pentru un loc de muncă sau dacă aplică pentru o bursă în străinătate. Imaginea pe care România şi-a făurit-o dincolo de graniţe prin exportul de incultură şi lipsă de educaţie vine în dezavantajul celor care vor să beneficieze de oportunităţile unei lumi globalizate.

„Îmi depun actele, pentru că nu sunt mândră că sunt româncă. În familia mea mereu am avut contact cu maghiarii, aşa că limba o ştiu, iar strămoşi maghiarizaţi avem. Vreau să circul mai liber în lume, fără să fiu privită drept un om de joasă speţă”, a spus una dintre candidate.

Indiferent de motive, dubla cetăţenie continuă să fie atractivă, chiar şi la şase ani distanţă şi nu doar pentru maramureşeni, ci pentru români în general. A putea intra într-o ţară străină cu capul sus e mai de preţ decât patriotismul, în condiţiile unei penurii în motive pentru cultivarea mândriei naţionale. Cert este că majoritatea celor care aleg calea maghiară vor emigra, iar atunci România va rămâne strict cu cetăţenii români „get-beget”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și