Comisia Europeană a prezentat miercuri seara noua sa strategie referitoare la spațiul Schengen, care presupune, printre altele, și aderarea României.

Potrivit CE, ”viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”.

„Mișcarea neîngrădită în spațiul Schengen este esențială pentru modul nostru de viață european. Schengen este o mașină bine unsă, dar ca orice mașină, pentru a rezista testului timpului, fundamentele sale trebuie să fie constant sprijinite și consolidate. Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur”, a declarat vicepreședintele Margaritis Schinas, într-un comunicat postat miercuri seară pe site-ul Comisiei Europene.

La rândul său, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: “Cu Strategia Schengen de astăzi, vom fi mai puternici în exterior pentru a fi mai liberi spre interior. Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor ajuta consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre își vor juca rolul”.

Ce prevede noua strategie Schengen a Comisiei Europene

În urmă cu 36 de ani, 5 state membre au fost de acord să elimine controalele la frontieră între ele. Astăzi, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne găzduiește peste 420 de milioane de oameni din 26 de state europene. Spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Potrivit Comisiei Europene, noua strategie Schengen vizează ”asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea corpului permanent de pază europeană de frontieră și de coastă; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, colegiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și propunerea de azil privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație”.

Strategia are în vedere ”consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen”.

Revizuirea frontierelor Schengen, la sfârșitul acestui an

Comisia mai propune revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen și va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen.

La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță.

De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.

Citește și