În opinia acesteia, mulţi copii de vârste mici nu pot face diferenţe între ceea ce văd şi ce este real.

"O serie de cercetări au arătat că vizionarea tv are efect traumatizant asupra dezvoltării cerebrale normale, efect prezent chiar şi în cazul programelor informative (de ştiri) care pot să conducă la creşterea frecvenţei coşmarurilor, în special atunci când copiii vizionează singuri aceste programe. Alte două studii, care au implicat un total de aproape 1.500 de părinţi, au constatat că mai puţin de jumătate din părinţi se uitau la televizor împreună cu copiii lor", a precizat medicul.

Ea a afirmat că există cercetări care evaluează efectele neurovegetative apărute pe durata expunerii la programele tv.

"Mesajele emoţionale transmise în cadrul acestor programe, dificil de filtrat şi conceptualizat pentru cei mici, se corelează cu modificări ale ritmului cardiac şi ale frecvenţei respiratorii, în timp ce activitatea electrică a creierului înregistrată la nivelului scalpului pe parcursul vizionării este similară celei înregistrate în timpul somnului sau în condiţii de hipnoză. Asistăm practic la o stare de pasivitate cerebrală. Această condiţie nu solicită participarea activă cerebrală şi nu favorizează sinaptogeneza. Menţionăm că procesul de sinaptogeneză este mult mai intens la vârste mici (înainte de 3 ani) scăzând ca intensitate în anii următori. Cu alte cuvinte, vârsta preşcolară reprezintă o perioadă în care stimularea neuro-cognitivă este urmată de cel mai amplu proces de neurodezvoltare", a arătat Truţescu.

Folosind acest interval de vârstă, copiii pot face achiziţii majore, pot construi circuite neuronale cu o mai mare uşurinţă decât adulţii, structuri esenţiale pentru dezvoltarea neuro-psihică ulterioară, a explicat medicul psihiatru.

Citește și

loading...