Forţele speciale "Alfa" din cadrul Serviciilor speciale ucrainene (SBU) au reuşit să oprească, în noaptea de miercuri spre joi, asaltul asupra unei unităţi militare din oraşul ucrainean Mariupol, soldat cu patru morţi şi 12 răniţi, relatează presa ucraineană. Retrăgându-se, activiştii au rănit doi trecători şi au dat foc unui microbuz şi unei clădiri situate în apropierea unităţii militare, relatează Ukrinform.

Jurnaliștii de la BBC au devenit şi ei martorii unei ciocniri între separatiștii pro-ruși și militarii ucraineni, transmite UNIMEDIA.

Câteva zeci de persoane au încercat să oprească coloana cu tehnică militară a armatei ucrainene. Însă soldații s-au aliniat într-un coridor viu, au lansat o rachetă de semnalizare, ceea ce le-a permis să-și continue drumul.

Incidentul s-a produs la circa 10 km de orașul Kramatorsk. Militarii aveau steagul trupelor aeropurtate.

Occidentul şi ruşii s-au acuzat miercuri reciproc în Consiliul de Securitate în legătură cu un raport al ONU privind drepturile omului în Ucraina, Moscova considerându-l părtinitor, în timp ce Washingtonul, Londra şi Parisul au cerut Rusiei să înceteze amestecul în treburile interne ale Ucrainei, transmite AFP.


Pentru ambasadorul rus, Vitali Ciurkin, raportul Naţiunilor Unite „este parţial şi nu reflectă în mod echitabil situaţia populaţiei rusofone din ţară”. Subliniind riscul unui adevărat război civil în Ucraina, el a afirmat că autorităţile de la Kiev trebuie să deschidă dialogul cu separatiştii.

La rândul său, ambasadorul britanic Mark Lyall Grant a ţinut să atragă atenţia că, spre deosebire de teza rusă, raportul afirmă că rusofonii nu au fost ameninţaţi în Crimeea şi că nu au exista atacuri sistematice împotriva comunităţii ruse din Ucraina.

Referitor la tensiunile din estul rusofon al Ucrainei, el a subliniat că unităţi paramilitare bine echipate şi înarmate cu puşti automate nu sunt manifestanţi paşnici.

Pentru ambasadoarea americană Samantha Power, „cel mai bun mijloc de a reduce tensiunile este ca aceşti militanţi înarmaţi să părăsească toate clădirile asupra cărora au preluat controlul”. Rusia trebuie, de asemenea, să îşi retragă trupele de la frontieră şi să pună capăt eforturilor de a destabiliza Ucraina, a reafirmat ea.

Cei doi ambasadori occidentali au ţinut să precizeze că, până în prezent, autorităţile de la Kiev au dat dovadă de reţinere în faţa agitaţiei din estul ţării, după care şi-au exprimat speranţa că reuniunea cvadripartită de la Geneva se va încheia, joi, cu o soluţie politică.

Pentru ambasadorul francez Gérard Araud, „ar fi inacceptabil ca manevrele grupurilor violente să ameninţe organizarea alegerilor prezidenţiale de la 25 mai, esenţiale pentru viitorul ţării. Nu vom lăsa Rusia nici să le împiedice, nici să le discrediteze”, a mai spus el.

Prezentându-şi raportul în faţa Consiliului, secretarul general adjunct al ONU pentru drepturile omului, Ivan Simonovic, a afirmat că „trebuie să înceteze înarmarea manifestanţilor (din estul Ucrainei) şi transformarea lor într-o forţă aproape militară”, însă fără să acuze direct Rusia pentru aceasta.

„Orice persoană care incită la violenţă sau furnizează arme manifestanţilor poate fi considerată responsabilă de tragicele consecinţe ce vor rezulta”, a adăugat el. Simonovic a lansat, totodată, un apel forţelor de securitate (ucrainene) să nu utilizeze forţa inutil sau în mod excesiv, mai scrie AFP.

Citește și