Inspecția Judiciară a efectuat verificări în acest caz la solicitarea din 13 august a președintelui CSM, Marius Tudose, ca urmare a sesizării ministrului Justiției, Robert Cazanciuc.

Verificările au vizat afirmațiile lansate în spațiul public la adresa procurorului general și a procurorilor din cadrul PÎCCJ, dar și a judecătorilor de către Mihai Seplecan și Radu Zlati, în contextul clasării plângerii penale formulate de Partidul Național Liberal — Filiala Cluj, împotriva premierului Victor Ponta având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu presupusă a fi săvârșită prin nerespectarea dispozițiilor legale în materia organizării alegerilor pentru funcția de președinte CJ Cluj.

Inspecția Judiciară a apreciat că afirmațiile publice ale celor doi sunt nefondate și tendențioase, de natură a pune în discuție deontologia profesională a procurorilor și a judecătorilor, aducând atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, cu consecința afectării prestigiului justiției și implicit a independenței magistraților.

Potrivit CSM, Seplecan și Zlati au făcut declarații în sensul că activitatea procurorilor din PÎCCJ este subordonată politic și se circumscrie unor interese private, nerespectând legislația și deciziile instanțelor și emanând soluții nefondate, că procurorul general își exercită atribuțiile în mod discreționar, favorizându-l pe premier, și că numirea lui Tiberiu Nițu s-ar fi realizat prin încălcarea procedurilor legale în vigoare, în sensul că un rol determinant l-ar fi avut prim-ministrul. De asemenea, cei doi au făcut afirmații potrivit cărora procurorul general este aservit politic premierului.

"În ceea ce privește numirea în funcția de procuror general al PÎCCJ a lui Tiberiu Nițu, procedura s-a derulat cu respectarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii 317/2004 privind CSM, astfel încât nu se poate reține vreo încălcare a dispozițiilor legale de către Victor Ponta — în calitate de ministru interimar al Justiției la acel moment — în numirea pentru funcția de procuror general, ci doar îndeplinirea unei atribuții ce-i revenea în calitatea precizată", se arată în comunicat.

CSM consideră că, prin prisma funcțiilor deținute de Mihai Seplecan și Radu Zlati, afirmațiile acestora au un impact deosebit asupra opiniei publice, fiind de natură să submineze autoritatea judecătorească și să aducă atingere independenței sistemului judiciar.

"Acestea creează dubii greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, acreditând ideea că activitatea judecătorilor și procurorilor implicați în înfăptuirea procesului judiciar se desfășoară cu încălcarea principiului consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, conform căruia procesul penal se desfășoară conform dispozițiilor prevăzute de lege. Plenul Consiliului a apreciat că declarațiile politicienilor menționați au depășit limitele admisibile ale discursului public politic și ale libertății de exprimare, așa cum sunt protejate de art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aducând atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său", se mai spune în comunicatul citat.

Citește și

loading...