Au urcat pe Valea Izei distinși intelectuali preocupați de soarta culturii și civilizației Maramureșului și a țării, purtând cu ei mesajul unor teme care ilustrează tocmai provocările acestei vremi, scoțând în evidență primatul culturii. Ca participant la aproape toate edițiile, pot face comparație între ediții. Și aceasta a fost la înălțime, prin configurarea mesajelor din comunicări. Cu o seară înainte, la Casa de cultură a orașului, a avut loc lansarea cărții „Acasă, în Maramureș”, scrisă de Liliana Iuga Mărginean. A doua zi, la „Popasul Izei” s-au desfășurat lucrările Simpozionului. S-a intonat Imnul României, după care, primarul orașului, ec. Ștefan Iuga, a rostit cuvântul de deschidere a manifestării. Cei doi moderatori, universitarul Nicolae Iuga, săliștean de obârșie, și profesorul Simion Iuga, fondatorul acestei manifestări, au creat cu inspirație liantul dintre subiectele participanților.

Nicolae Iuga a amintit celor prezenți că invitat al manifestării este fostul ambasador și fostul înalt funcționar ONU, domnul Pavel Suian. Cum academicianul Emil Burzo nu a putut să fie prezent, Simion Iuga a citit comunicarea despre Alexandru Filipașcu și enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română. Inventatorul Ștefan Marinca, cunoscut în lume pentru invențiile sale, ne-a captat atenția cu o prelegere despre descoperire și invenție, invenții fizice și metafizice. Dr. Vasile Timiș a evocat icoana preotului ortodox Grigore Danci din Săcel, martir pentru credință. Domnul Timiș a făcut apel la oamenii de cultură să păstreze identitatea națională în funcție de lumea în care trăim.

Că nu putem să ne asigurăm identitatea numai cu privirea spre trecut, ci este nevoie de o energie actuală. Universitarul clujean Eduard Nemeth, arheolog, specialist în istoria romană, ne-a vorbit despre granița de vest a Daciei Romane. Universitara băimăreancă Natalia Lazăr a făcut o analiză a satului tradițional, ca matrice culturală. Cu luciditate și cunoaștere ne-a atras atenția că, în dorința de a promova satul, avem tendința de a-l idealiza. Mai ales cu ispita de proiecte pentru scopuri turistice. Istoricul Ilie Gherheș, iscoditor ca întotdeauna, a vorbit despre semnul de mamă, între stigmatul social de om al dracului și auspiciile de om ales al lui Dumnezeu. Profesorul Marius Voinaghi, după cum ne-a obișnuit, ne-a deslușit descoperirile arheologice de la Săliștea de Sus și de pe Valea Izei.

Generalul(r) Alexandru Leordean a prezentat lucrarea despre impactul colectivizării asupra școlarizării în fostul raion Vișeu. Profesoara Mihaela-Cristina Gherheș a prezentat gânduri despre copilăria la bloc, în timpul regimului trecut. Dr. Vasile Cureleac ne-a adus în actualitate, prezentând factorii geostrategici care au influențat războiul dintre Ucraina și Rusia. Dr. Ioan Boroica a expus polivalențele tehnice și sociale ale cadastrului la Săliștea de Sus. Mi-a reținut atenția expunerea drd. Lazăr Năsui, care, după ce a scormonit arhivele, a aflat părerile unor călători de seamă despre Maramureș. Așa le-am aflat și noi. Pamfil și Maria Bilțiu, cercetători cu experiență, au decupat câteva elemente de cultură populară din zona Lăpușului. O comunicare incitantă a prezentat preotul ortodox Grigore Andreica, despre școala de azi, între olimpici și analfabeți cu diplomă. A vorbit despre faptul că suntem un neam cu trepied: școala, biserica și armata. O provocare inteligentă, care mi-a dat de gândit. Era un duh al vremii noastre. A mai spus părintele Andreica că ștergerea amintirii istoriei ne duce spre abis.

Apoi protopopul greco-catolic Vasile Iusco ne-a amintit că au trecut 130 de ani de la Memorandumul românilor din Transilvania. Cu minuție și argumente, a arătat impactul lui asupra Marii Uniri a românilor. Drd. Vasile Timur Chiș a prezentat monumentele închinate eroilor și martirilor din cele două războaie din Țara Maramureșului. Preotul Gavriș Vancea și-a amintit de pastorația în pandemie și provocările actuale, Ioan Borlean s-a privit în oglindă dimpreună cu pictura sa, iar poetul Gavril Ciuban a depus mărturii și a făcut comentarii despre poetul Ion Chișu.

Au fost și lansări de cărți. Pe podium, excelenta carte „Monografia orașului Săliștea de Sus”, scrisă cu acribie de profesorul Dumitru Chiș, urmată de „Păstoritul în Botiza” de Ciprian Coc și „Folclor din județul Maramureș”, de Pamfil și Maria Bilțiu. În final, domnul Pavel Suian a făcut o radiografie tăioasă a stării de fapt a României actuale. Închei prin a vă spune că la Simpozion a participat, cu răbdare de matur, copilul Vlad Leordean, de zece ani, care m-a uimit prin pofta vorbirii și sprinteneala minții. Cu o povestioară, care m-a cucerit, Vlad a încheiat lucrările Simpozionului Național de la Săliștea de Sus.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

Instructor auto-moto Sighet