„Croația nu a reușit să-și dovedească acuzațiile conform cărora a fost comis un genocid” între anii 1991 și 1995 și nici „Serbia nu a reușit să dovedească un act de genocid (...) împotriva populației sârbe”, a declarat președinte CIJ, judecătorul Peter Tomka, în cadrul unei audieri publice la Haga, unde își are sediul Curtea.

„Un genocid presupune intenția de a distruge un grup, cel puțin parțial”, iar în cazul de față, chiar dacă cele două părți au comis crime, scopul nu a fost distrugerea celuilalt grup etnic, ci „deplasarea lui prin forță”, a explicat verdictul CIJ judecătorul citat. El a amintit totuși unele dintre episoadele cele mai negre ale acelui război, cum a fost asediul forțelor sârbe asupra orașului Vukovar, soldat cu circa 1.600 de morți, dintre care aproximativ 1.100 au fost civili.

În respingerea acuzațiilor reciproce de genocid, judecătorii s-au bazat în special pe acțiunile juridice desfășurate de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie împotriva principalilor responsabili pentru războaiele ce au condus la destrămarea Iugoslaviei în anii `90. Ei au subliniat că, în pofida proceselor pentru crime de război și crime împotriva umanității, niciunul dintre acuzați — nici măcar fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici — nu a fost urmărit penal pentru genocid.

De la crearea sa în anul 1946, Curtea Internațională de Justiție — care judecă numai diferende între state — a recunoscut un singur genocid, respectiv cel comis în anul 1995 la Srebenița, în estul Bosniei, unde trupele sârbilor bosniaci au ucis circa 8.000 de bărbați și băieți musulmani.

Citește și