„Croația nu a reușit să-și dovedească acuzațiile conform cărora a fost comis un genocid” între anii 1991 și 1995 și nici „Serbia nu a reușit să dovedească un act de genocid (...) împotriva populației sârbe”, a declarat președinte CIJ, judecătorul Peter Tomka, în cadrul unei audieri publice la Haga, unde își are sediul Curtea.

„Un genocid presupune intenția de a distruge un grup, cel puțin parțial”, iar în cazul de față, chiar dacă cele două părți au comis crime, scopul nu a fost distrugerea celuilalt grup etnic, ci „deplasarea lui prin forță”, a explicat verdictul CIJ judecătorul citat. El a amintit totuși unele dintre episoadele cele mai negre ale acelui război, cum a fost asediul forțelor sârbe asupra orașului Vukovar, soldat cu circa 1.600 de morți, dintre care aproximativ 1.100 au fost civili.

În respingerea acuzațiilor reciproce de genocid, judecătorii s-au bazat în special pe acțiunile juridice desfășurate de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie împotriva principalilor responsabili pentru războaiele ce au condus la destrămarea Iugoslaviei în anii `90. Ei au subliniat că, în pofida proceselor pentru crime de război și crime împotriva umanității, niciunul dintre acuzați — nici măcar fostul președinte iugoslav Slobodan Miloșevici — nu a fost urmărit penal pentru genocid.

De la crearea sa în anul 1946, Curtea Internațională de Justiție — care judecă numai diferende între state — a recunoscut un singur genocid, respectiv cel comis în anul 1995 la Srebenița, în estul Bosniei, unde trupele sârbilor bosniaci au ucis circa 8.000 de bărbați și băieți musulmani.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și