„Sunt anumite locuri unde remedierile vor avea loc şi în timpul anului şcolar, sunt locuri unde nu se va putea interveni în timpul anului şcolar. Împrejmuirile se pot face şi acum, după ce a început şcoala. Mai sunt probleme cu grupurile sociale, cu sursele de apă…”, a explicat prefectul Anton Rohian.

În Poienile de sub Munte se învaţă în două schimburi

Zonele problematice ale judeţului sunt în general cele de peste Gutâi, cu populaţie mare şcolară şi unde vorbim de zone greu accesibile. În cea mai mare comună din Maramureş, Poienile de sub Munte, şcoala a început în condiţii aproape normale, lipsa spaţiilor fiind o problemă care trebuie rezolvată. Primarul Ştefan Oancea a declarat că în localitatea pe care o păstoreşte populaţia şcolară a ajuns la aproape 2.000 de elevi, iar spaţiile pentru educaţie sunt insuficiente.

„Şcoala a început la Poieni în condiţii relativ bune. Au fost asigurate lemnele necesare pentru încălzirea spaţiilor şcolare, s-au refăcut instalaţiile de încălzire… Dar avem o populaţie şcolară care se apropie de 2.000 de elevi şi avem nevoie de o şcoală nouă. Avem nevoie de două milioane de euro pentru două proiecte şi nu prea găsim banii. Aşa e la noi, acolo unde sunt copii, Inspectoratul Şcolar nu alocă fonduri.

Nu avem spaţii şi se învaţă în două schimburi. Cu microbuzele şcolare s-a rezolvat problema. Avem patru microbuze care aduc copiii din cătune la şcoală”, a explicat primarul Oancea.

Anul şcolar 2015-2016 a venit pentru copiii care învaţă la şcoala din Ponorâta cu noutăţi. De la 1 septembrie, copiii au ocazia de a servi o masă caldă. Condiţiile din şcoală, susţine primarul Gavrilă Ropan, sunt bune. Există toalete, există sursă de apă, singura problemă fiind cea a absenteismului şcolar.

Se speră ca elevii să vină la şcoală pentru a putea beneficia de acea masă caldă care se dă la amiază. Costul per elev pe zi este de 6 lei. „Noi avem 80 de copii care sunt în acel program de after school. Avem probleme cu frecvenţa elevilor şi aici va trebui să lucrăm. Cu această masă caldă sperăm să mărim frecvenţa elevilor la şcoală”, a adăugat Ropan.

„ Manualele sunt distribuite în proporţie de 80%, restul de 20% reprezentând manuale vechi care sunt reutilizate, astfel elevii din clasele a I-a şi până la clasele a X-a au asigurate manualele. De asemenea, toate posturile vacante de învăţători şi profesori vor fi ocupate, urmând ca toate clasele să aibă cadre didactice” a declarat prof. Delia Ardelean, inspector şcolar general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.

În localităţile Bicaz şi Cupşeni, lucrările la alimentarea cu apă încă nu sunt finalizate, până atunci găsindu-se o soluţie provizorie. O problemă gravă o reprezintă şcoala din Băiuţ. Reprezentantul ISJ Maramureş, Kramarik Elisabeta, a declarat că în Băiuţ vorbim de o clădire veche, unde învaţă 200 de elevi, „aceasta fiind supraaglomerată. Există un proiect pe partea de extindere şi reabilitare, însă nu a fost dus la bun sfârşit”. „Situaţia este gravă din punctul de vedere al şarpantei, mai ales că urmează perioada de iarnă”, a subliniat inspectorul responsabil cu investiţiile din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş. Probleme sunt şi la şcoala din Ţicău, frecventată de peste 200 de elevi de etnie romă, unde lucrările de reabilitare au început, însă nu s-au finalizat.

Citește și

Herodot Grup Sighet