╚śi atunci cum s─â fie scutit─â UE de probleme, c├ónd se ╚Ötie prea bine c─â dac─â volumul unui hibrid cre╚Öte ├«n progresie aritmetic─â, problemele care-l a╚Öteapt─â cresc ├«n progresie geometric─â, ba chiar exponen╚Ťial? C-a╚Öa este ├«n oricare sistem: La chestiunile de felul tensiunilor, contradic╚Ťiilor ╚Öi conflictelor specifice fiec─ârui element cooptat ├«n sistem (├«n cazul de fa╚Ť─â noile state absorbite de UE), se adaug─â mul╚Ťimea chestiunilor (imposibil de anticipat ╚Öi pre├«nt├ómpinat ├«n faza de ├«nceput) pe care le genereaz─â multiplele raporturi dintre elementele noului sistem.

Nu exist─â nicio lege sau formul─â matematic─â ├«n acest sens, dar avem libertatea s─â presupunem c─â dac─â problemele unui sistem omogen sporesc ├«n progresie geometric─â, cele ale unui sistem neomogen urmeaz─â curba exponen╚Ťial─â.

Not─â: Progresia aritmetic─â se prezint─â astfel: Dac─â a este primul ei element ╚Öi se noteaz─â cu r ra╚Ťia progresiei, atunci urm─âtorul element, notat cu b, va fi b=a+r, iar cel de-al treilea element, notat cu c, va fi c=b+r = a+r+r = a+2r. Dac─â ├«ntr-o progresie geometric─â primul element este a ╚Öi ra╚Ťia q, urm─âtorul element b=a*q, iar al treilea element c=b*q=(a*q)*q=a*q┬▓. Func╚Ťia (curba exponen╚Ťial─â) are expresia y=e╦ú, unde x=1,2,...n (num─ârul elementelor), iar e=2,71.

Cum UE este o construc╚Ťie neunitar─â, adic─â un sistem neomogen, ╚Öi cum problemele sale de limb─â/limbi, istorie, tradi╚Ťii, cultur─â, civiliza╚Ťie, religie etc. nici vorb─â s─â poat─â fi diminuate ╚Öi aplanate, ci ÔÇô dimpotriv─â ÔÇô ├«ntr-o manier─â sfid─âtor-poruncitoare li se adaug─â ba multiculturalismul, ba discriminarea cu spa╚Ťiul Schengen, ba cota impus─â de fanatici musulmani, este clar c─â ├«n aceste condi╚Ťii problemele se ├«nmul╚Ťesc exponen╚Ťial, iar nemul╚Ťumirile zecilor de milioane de dezam─âgi╚Ťi (bun─âoara a╚Öa ca grosul rom├ónilor) le-o iau ├«nainte acestora prin func╚Ťia social─â y=k*e╦ú, unde k este un coeficient ce exprim─â cantitatea de suferin╚Ť─â (jaful ╚Ť─ârii, ╚Öomajul, stresul zilnic, incertitudinea zilei de m├óine, ├«mboln─âvirile etc.) care revine pe cap de locuitor din momentul intr─ârii Rom├óniei ├«n NATO ╚Öi respectiva uniune.

Cu ce s-au ales Rom├ónia ╚Öi majoritatea rom├ónilor dup─â achitarea an de an a facturilor de miliarde c─âtre cele dou─â organisme suprastatale? Cu drepturile pe h├órtie ╚Öi strivitoarele obliga╚Ťii ale unui executant docil: datorie extern─â de circa 100 de miliarde euro, baze militare americane care ne transform─â ├«n ╚Ťinte sigure pentru rachetele ruse╚Öti, obliga╚Ťia de-a cump─âra pe bani grei armament uzat din punct de vedere moral, milioane de ╚Öomeri, alte milioane de rom├óni pleca╚Ťi la h─âm─âlit ├«n str─âin─âtate, precum ╚Öi cu statutul de cobai (vezi Codex Alimentarius, atrocele experiment cu alimente intens chimizate, plus sarea iodat─â pe care tot rom├ónul, direct ori inclus─â ├«n alimente preparate, este obligat s─â o consume prin criminala vrere a guvernan╚Ťilor ╚Önapani, dar nu de un an sau doi, ci taman de 14 ani!).

Oricum am ├«nv├órti-o ╚Öi am suci-o, ├«n cadrul Uniunii Europene ╚Öi cu to╚Ťi euro╚Öparlamentarii ei (al╚Ťi bani du╚Öi pe apa s├ómbetei), Rom├ónia ╚Öi-a adjudecat doar nedemnul statut de colonie, mai exact eurocolonie, fire╚Öte, sub intacta umbrel─â a aparen╚Ťelor de democra╚Ťie, parteneriat, independen╚Ť─â ╚Öi autonomie.

Dou─â argumente ├«n acest sens: recomand─ârile cu rol de directive venite de la centru, pe care c├órmuitorii rom├óni se gr─âbesc s─â le aplice f─âr─â cr├ócnire, ╚Öi dispozi╚Ťiile mai ceva ca actele normative interne, furnizate tot acu╚Öi-acu╚Öi fie de ambasada american─â, fie de cea german─â, austriac─â, olandez─â sau israelian─â.

├Än pofida acestei st─âri de lucruri pentru Rom├ónia ╚Öi alte ╚Ť─âri est-europene, care ÔÇô e adev─ârat ÔÇô se confrunt─â cu neiert─âtoare dificult─â╚Ťi de ordin material-financiar, eu spun c─â situa╚Ťia Apusului este mult mai grav─â, asta deoarece ├«nc─â din 1920, anul apari╚Ťiei primului volum al c─âr╚Ťii Declinul Occidentului, filosoful german Oswald Spengler decreta ruina lui moral-spiritual─â, implicit ruina culturii ╚Öi civiliza╚Ťiei sale.

Cu at├ót mai mult azi c├ónd decre╚Ötinarea Apusului este o trist─â realitate, iar papa Francisc caut─â solu╚Ťii de modernizare ╚Öi adaptare a crezului catolic la profundele schimb─âri moral-spirituale ale credincio╚Öilor ce-au mai r─âmas.

Citește și

loading...