Deputaţii din regiunea transnistreană mai solicită liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, să iniţieze procedura de recunoaştere a Transnistriei ca stat suveran pentru alipirea ulterioară la Rusia, potrivit publika.md.

"În conformitate cu normele dreptului internaţional, dreptul unui popor la autodeterminare serveşte drept bază pentru deciziile politice esenţiale şi fiecare stat este obligat să respecte acest drept", se arată în declaraţia deputatului.

Traian Băsescu a recunoscut că îi este teamă pentru situaţia din Republica Moldova, din perspectiva situaţiei din Transnistria. Preşedintele a apreciat că, după anexarea Crimeii, următorul obiectiv al Rusiei este accesul la gurile Dunării, caz în care Transnistria ar putea fi anexată Federaţiei Ruse.

Şeful statului a apreciat că scopul Rusiei este să anexeze sudul Ucrainei astfel încât să aibă acces la gurile Dunării. "Crimeea a fost ţinta zero, iar ţinta 1 este revenirea la gurile Dunării (...) Categoric, dacă Rusia decide să revină până la gurile Dunării, Transnistria e pierdută. Dacă te uiţi pe hartă, venind din Crimeea spre Odessa, te deplasezi uşor până la gurile Dunării", a spus şeful statului.

Traian Băsescu a avertizat Moldova că deteriorarea situaţiei din regiune nu va duce automat la accelerarea procedurii de aderare a statului vecin în Uniunea Europeană. "Nu se va renunţa la criteriile de admitere. Categoric vor trebui să îndeplinească toate criteriile pentru că Acordul de Asociere nu dă nici o garanţie că vor ajunge să negocieze un Tratat de Aderare", a mai spus Băsescu.

Parlamentul de la Chişinău a votat vineri legea care prevede inclusiv scutirea de unele taxe a agenţilor economici transnistreni. Votarea acestei legi a fost o condiţie a autorităţilor separatiste de la Tiraspol pentru continuarea negocierilor în formatul 5+2.

O nouă rundă de negocieri pentru rezolvarea conflictului între Republica Moldova şi regiunea separatistă prorusă Transnistria, care se mărgineşte cu Ucraina, ar urma să aibă loc în luna mai, a indicat pentru AFP Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

„Noi sperăm că următoarea rundă se va desfăşura în luna mai”, a afirmat Jennifer Brush, şefa misiunii OSCE în Republica Moldova, potrivit Agerpres.

OSCE conduce discuţiile care se desfăşoară în formatul 5+2, reunind Republica Moldova, fostă republică sovietică situată între Ucraina şi România, regiunea separatistă Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE. Uniunea Europeană şi SUA au rol de observatori în acest format de tratative.

După o pauză de şase ani, negocierile au fost reluate în 2011, dar o nouă rundă de convorbiri prevăzută pentru luna aprilie nu a mai avut loc. Potrivit reprezentantei OSCE, această amânare a avut drept cauză o problemă tehnică, legată de o lege din Republica Moldova, care ar afecta industria transnistreană. „Această lege a fost retrasă, nu există niciun motiv pentru ca noua rundă de negocieri să nu aibă loc”, a estimat şefa misiunii OSCE la Chişinău.

Ea a recunoscut că tensiunile din Ucraina vecină constituie un factor de incertitudine. „Dar noi credem că cele două părţi (implicate în conflict - n.r.), la fel ca mediatorii şi observatorii - Rusia, Ucraina, OSCE, Statele Unite şi Uniunea Europeană - doresc continuarea discuţiilor, aşa că nu cred să existe vreun obstacol”, a mai spus dna Brush.

De la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice la începutul anilor 1990, un conflict opune Republica Moldova, în majoritar românofonă, Transnistriei, regiune predominant vorbitoare de limba rusă, care a ieşit unilateral de sub jurisdicţia Chişinăului în 1990. Un scurt război a opus cele două părţi între 1991 şi 1992, soldându-se cu sute de morţi. Separatiştii din Transnistria beneficiază de sprijinul Rusiei, care îşi menţine trupele pe teritoriul regiunii, contrar voinţei Chişinăului.

Independenţa Transnistriei nu este recunoscută pe plan internaţional. Republica Moldova speră să semneze în următoarele luni Acordul de asociere la Uniunea Europeană.

Preşedintele moldovean Nicolae Timofti s-a arătat îngrijorat la sfârşitul lunii martie în legătură cu riscul repetării scenariului din Crimeea în ţara sa, din cauza ambiţiilor regimului de la Tiraspol de a se alipi Rusiei.

Citește și