Știri Sighet247.ro: Dilemă: Ce este Sighetul, sat sau oraş?

Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.

În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urbane.

Dilemă: Ce este Sighetul, sat sau oraş? Pe de altă parte, da, ştiu o mulţime de orăşeni cu vechime care se comportă oribil, nu au cei şapte ani de acasă şi fac oraşul de râs, însă ei reprezintă mahalaua şi nu centrul...

Deci, ce reprezintă Sighetul? Acesta este un oraş cu o istorie bogată, din care însă au mai rămas puţine vestigii doveditoare, în care inima istorică a a rămas una realmente urbană, el fiind, până destul de recent, un oraş adevărat, locuit de către cetăţeni cu mentalităţi europene.

În acelaşi timp, trebuie conştientizat că localitatea a avut periferii rurale încă din vremurile de demult, acolo unde ţăranii cultivau pământul şi creşteau animalele necesare oraşului, fenomen care a persistat până azi, ceea ce este foarte bine!, urbea fiind în plus înconjurată de sate – adevărate bastioane ale ruralului, reprezentând inima celei mai tradiţionale regiuni a Europei.

Într-adevăr, într-un asemenea context geo-social, identitatea aşezării poate crea confuzii.

Apoi, în perioada comunistă, localitatea a devenit o „citadelă” industrială, practic o imensă fabrică-dormitor cu puţine facilităţi urbane, iar după evenimentele din 1989 a intrat într-o perioadă oscilantă, azi părând a fi mai degrabă un „sat” imens (ori, mai degrabă, o mahala).

De prin anul 2008 încoace, primarul Sighetului (indiferent cum s-o numi el), se îmbracă ţărăneşte de câte ori are ocazia. Şi el, şi nevasta, şi copiii. Şi mai mestecă şi cu polonicul în gulaş sau mămăligă, în faţa camerelor de luat vederi. Deşi nu este ţăran autentic, care ştie să altoiască un pom, să bată coasa, să mulgă vaca sau să horească cu un simţ nativ, el se încăpăţânează să o facă pe ţăranul.

Iar după primar, se iau şi ceilalţi: unii consilieri şi funcţionari locali îmbracă „cămeşa” tradiţională la festivaluri ori în delegaţiile în străinătate (i-aţi putut vedea, nu demult, în Italia). Ca şi cum ar fi fost trimişi din partea „satului” Sighet, nu din cea a municipalităţii.

Ce nu înţeleg eu este de ce aleşii din această categorie se încăpăţânează să reprezinte Sighetul, în loc să-şi ia buletin de Călineşti sau de Ieud. Au văzut ei, oare, cum arată şi cum se comportă primarii şi consilierii din oraşe precum Ravensburg, Trnava, Avila, Agen, Salisbury sau Siena? Poate că ar trebui să se inspire de acolo... Altfel zis, şi Sibiul are periferii rurale, este mărginit de sate tradiţionale săseşti sau româneşti (Mărginimea) şi are un Muzeu al Satului excepţional, dar n-am văzut ca primarul şi consilierii sibieni să se dea drept ţărani...

„Cât îi Maramureşu’/ Nu i sat ca Sighetu”

Casa de Cultură şi Şcoala de Artă din cadrul Centrului Cultural municipal, unde ne-am aştepta să se promoveze mai întâi cultura urbană şi apoi pe cea rurală, au dat-o aproape total pe „tradiţii”, cu excepţia dansului de societate, a claselor de pictură-grafică, pian-orgă şi chitară-tobe-canto.

În rest, cultura subvenţionată din bugetul venerabilului municipiu înseamnă zgărdane, taragot-saxofon, ceteră, zongură, hore şi învârtite. Sigur, ansamblul „Mara” este deja un brand al acestui Sighet în care majoritatea locuitorilor se trag de la ţară, dar... Nimeni n-a mai pus în scenă de ceva vreme vreo piesă de teatru, iar despre fanfara oraşului şi orchestra semi-simfonică auzim doar poveşti vechi de ani de zile. Mai are rost să vorbim despre balet ori despre realizarea dantelelor?!

Muzeul Maramureşului se bazează într-o proporţie covârşitoare pe „tradiţii” şi pe notorietatea Muzeului Satului, în afara unor activităţi specifice de la Casa Elie Wiesel, secţiile de Istorie şi de Ştiinţele Naturii şi a organizării câtorva expoziţii de artă pe an. Elementele de istoria artei şi de evoluţie a habitatului urban, aspectele de civilizaţie şi cultură maghiară sau germană ale fostei colonii regale cu 700 de ani de istorie în spate, par să nu stârnească interesul acestei instituţii. Iar singurele cărţi de istorie şi civilizaţie a Sighetului de până acum au fost scrise de către cercetători independenţi, neafiliaţi la vreo instituţie publică municipală.

Cele mai importante festivaluri şi concerte susţinute financiar de administraţia locală fac parte tot din categoria „rural”: „Paşte tradiţional în Muzeul Satului”, Festivalul tradiţional pentru copii „Am fo ş-om fi”, Festivalul de Datini de Iarnă etc. Până şi de Ziua Oraşului ori la Festivalul de Poezie, sunt puşi să performeze pe scenă cântăreţi populari, ca la „Fii Satului” de la ţară...

Sigur, anumite asociaţii culturale organizează concerte, spectacole, vernisaje şi lansări de carte, însă aceste bine-venite iniţiative private nu pot substitui letargia instituţiilor publice.

Pe de altă parte, municipalitatea a luptat serios să închidă anul trecut cea mai importantă Şcoală gimnazială de Muzică şi Arte Plastice din nordul României (gratuită, nu cu taxe, precum Şcoala de Artă a Centrului Cultural şi specializată pe muzică cultă, nu populară!), motivând că Sighetului îi ajung şcolile pe care le are. Primarul a mai încercat să scape şi de Casa Elie Wiesel, apelând la pretexte false. Tot anul trecut au plecat dintre noi trei importanţi oameni de cultură şi artă eminamente urbană, care nu au fost însă înlocuiţi de nimeni: Ioan J. Popescu, Monica Chifor şi Caius Lugojan. Şi aşa, mahalaua a mai câştigat ceva teren...

Oamenii de litere şi practicanţii artelor culte din urbe duc o viaţă grea, numărul iubitorilor de cultură şi piaţa de artă restrângându-se pe an ce trece, chiar dacă, lăudabil, Primăria a acceptat să expună în sediul propriu lucrări realizate de majoritatea artiştilor locali. Grav este însă faptul că Sighetul nu are, precum alte oraşe, un program anual, transparent şi cinstit, de finanţare publică a proiectelor independente culturale şi artistice.

Ieşind din domeniul cultural, observăm că orăşenii veritabili, cei care au cel puţin două-trei generaţii de urbanitate în spate şi o educaţie medie sau peste medie, dispar pe zi ce trece, ei fiind înlocuiţi cu săteni cu bani reveniţi de la munca din străinătate, care vor să devină „domni” peste noapte, fără a mai pierde vremea cu şcolile adevărate şi cu bunele maniere.

„Ţăranii” cu buletin de oraş

Ei sunt cei care dau trendul de transformare a oraşului într-un mare „sat”/mahala, în care să se simtă „acasă”. Unii dintre

Gunoaiele și sărăcia își fac de cap în România
Biroul primarului din Borşa a fost spart. Cine a demontat uşa şi ce a dispărut din încăpere
Mercedes căutat de autorităţile din Italia, descoperit în P.T.F. Petea
Țigări confiscate de polițiștii de frontieră înainte să ajungă pe piața neagră
Bărbat căutat de autorităţi, depistat la P.T.F. Petea
FOTO: IMPLICARE - Poliţiştii, aproape de copii, la Orăşelul Copiilor organizat la Sighetu Marmaţiei
METEO - Vremea în Maramureș pentru luni, 21 mai
Din ce cauză s-a petrecut tragicul accident de la Jibou, în care patru tinere din Maramureș și-au pierdut viața
Începând de azi, şoferii cu ITP expirată rămân fără talon şi plăcuţe de înmatriculare
METEO - Vremea în Maramureș pentru duminică, 20 mai
SIGHET: INCONȘTIENȚĂ - Doi indivizi sparg ferestrele pe spațiul verde din fața blocului, fără să le pese de copiii care se joacă în zonă
GRĂDINA MORII - „Orășelul copiilor”, eveniment pentru cei mari și cei mici: demonstrații ale polițiștilor, pompierilor, medicilor și nu numai
Multiple proiecte în derulare la Onceşti
CĂLINEŞTI – Animalele sălbatice distrug pofta de agricultură
DRAGOMIREŞTI – Respect pentru eroi!
Află cum va fi vremea în Maramureș sâmbătă, 19 mai 2018
Un ultim Omagiu lui Cristian Țopescu
BAIA MARE – Un șofer a intrat cu mașina într-o casă, pe strada Mihai Eminescu
Aleșii noștri plini de-averi, la caracter și minte sunt mizeri!
Începând cu data de 20 mai a.c. autoturismele fără ITP rămân fără numerele de înmatriculare
Bunuri contrafăcute, ce poartă numele unor mărci de renume, descoperite de polițiștii de frontieră la Sighetu Marmației
FOTO: SARASĂU - Aproximativ 10.000 de pachete cu ţigări, confiscate de polițiștii de frontieră
ULTIMA ORĂ - Cadavru neidentificat descoperit într-un șanț la Hideaga
FOTO&VIDEO - Vezi cine sunt cele cinci tinere lovite de tren în Jibou. Două sunt din Sat Șugatag
Nu este clar dacă summitul SUA - Coreea de Nord va mai avea loc
SIGHET - Blocul 2 din Cuza Vodă ar putea fi reabilitat termic printr-un proiect al Primăriei
Guvernul a alocat 15 milioane lei pentru plata lucrărilor la Aeroportul Internațional Maramureș
NOAPTEA MUZEELOR – Muzeele din Baia Mare își deschid porțile, la ceas de seară, și în acest an
Țigările electronice IQOS strâng date despre cei care le folosesc
Cuburi de gheață cu fecale și e-coli, vândute la pungi în România
Primarii și consilierii locali și județeni vor putea avea funcții și în sectorul privat
MĂSURI FERME - Doi băimăreni bănuiţi de comiterea unei tâlhării, identificaţi şi reţinuţi de poliţişti
Programări online la permise pe platforma națională www.drpciv.ro
O companie de transport feroviar din Japonia şi-a cerut scuze, după ce un tren a plecat mai devreme din gară cu... 25 de secunde!
Semnal de alarmă: o substanță chimică interzisă în 1987 a reapărut în atmosferă și mănâncă stratul de ozon