Dilemă: Ce este Sighetul, sat sau oraş?
Știri Sighet247.ro: Dilemă: Ce este Sighetul, sat sau oraş?

Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.

În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urbane.

Dilemă: Ce este Sighetul, sat sau oraş? Pe de altă parte, da, ştiu o mulţime de orăşeni cu vechime care se comportă oribil, nu au cei şapte ani de acasă şi fac oraşul de râs, însă ei reprezintă mahalaua şi nu centrul...

Deci, ce reprezintă Sighetul? Acesta este un oraş cu o istorie bogată, din care însă au mai rămas puţine vestigii doveditoare, în care inima istorică a a rămas una realmente urbană, el fiind, până destul de recent, un oraş adevărat, locuit de către cetăţeni cu mentalităţi europene.

În acelaşi timp, trebuie conştientizat că localitatea a avut periferii rurale încă din vremurile de demult, acolo unde ţăranii cultivau pământul şi creşteau animalele necesare oraşului, fenomen care a persistat până azi, ceea ce este foarte bine!, urbea fiind în plus înconjurată de sate – adevărate bastioane ale ruralului, reprezentând inima celei mai tradiţionale regiuni a Europei.

Într-adevăr, într-un asemenea context geo-social, identitatea aşezării poate crea confuzii.

Apoi, în perioada comunistă, localitatea a devenit o „citadelă” industrială, practic o imensă fabrică-dormitor cu puţine facilităţi urbane, iar după evenimentele din 1989 a intrat într-o perioadă oscilantă, azi părând a fi mai degrabă un „sat” imens (ori, mai degrabă, o mahala).

De prin anul 2008 încoace, primarul Sighetului (indiferent cum s-o numi el), se îmbracă ţărăneşte de câte ori are ocazia. Şi el, şi nevasta, şi copiii. Şi mai mestecă şi cu polonicul în gulaş sau mămăligă, în faţa camerelor de luat vederi. Deşi nu este ţăran autentic, care ştie să altoiască un pom, să bată coasa, să mulgă vaca sau să horească cu un simţ nativ, el se încăpăţânează să o facă pe ţăranul.

Iar după primar, se iau şi ceilalţi: unii consilieri şi funcţionari locali îmbracă „cămeşa” tradiţională la festivaluri ori în delegaţiile în străinătate (i-aţi putut vedea, nu demult, în Italia). Ca şi cum ar fi fost trimişi din partea „satului” Sighet, nu din cea a municipalităţii.

Ce nu înţeleg eu este de ce aleşii din această categorie se încăpăţânează să reprezinte Sighetul, în loc să-şi ia buletin de Călineşti sau de Ieud. Au văzut ei, oare, cum arată şi cum se comportă primarii şi consilierii din oraşe precum Ravensburg, Trnava, Avila, Agen, Salisbury sau Siena? Poate că ar trebui să se inspire de acolo... Altfel zis, şi Sibiul are periferii rurale, este mărginit de sate tradiţionale săseşti sau româneşti (Mărginimea) şi are un Muzeu al Satului excepţional, dar n-am văzut ca primarul şi consilierii sibieni să se dea drept ţărani...

„Cât îi Maramureşu’/ Nu i sat ca Sighetu”

Casa de Cultură şi Şcoala de Artă din cadrul Centrului Cultural municipal, unde ne-am aştepta să se promoveze mai întâi cultura urbană şi apoi pe cea rurală, au dat-o aproape total pe „tradiţii”, cu excepţia dansului de societate, a claselor de pictură-grafică, pian-orgă şi chitară-tobe-canto.

În rest, cultura subvenţionată din bugetul venerabilului municipiu înseamnă zgărdane, taragot-saxofon, ceteră, zongură, hore şi învârtite. Sigur, ansamblul „Mara” este deja un brand al acestui Sighet în care majoritatea locuitorilor se trag de la ţară, dar... Nimeni n-a mai pus în scenă de ceva vreme vreo piesă de teatru, iar despre fanfara oraşului şi orchestra semi-simfonică auzim doar poveşti vechi de ani de zile. Mai are rost să vorbim despre balet ori despre realizarea dantelelor?!

Muzeul Maramureşului se bazează într-o proporţie covârşitoare pe „tradiţii” şi pe notorietatea Muzeului Satului, în afara unor activităţi specifice de la Casa Elie Wiesel, secţiile de Istorie şi de Ştiinţele Naturii şi a organizării câtorva expoziţii de artă pe an. Elementele de istoria artei şi de evoluţie a habitatului urban, aspectele de civilizaţie şi cultură maghiară sau germană ale fostei colonii regale cu 700 de ani de istorie în spate, par să nu stârnească interesul acestei instituţii. Iar singurele cărţi de istorie şi civilizaţie a Sighetului de până acum au fost scrise de către cercetători independenţi, neafiliaţi la vreo instituţie publică municipală.

Cele mai importante festivaluri şi concerte susţinute financiar de administraţia locală fac parte tot din categoria „rural”: „Paşte tradiţional în Muzeul Satului”, Festivalul tradiţional pentru copii „Am fo ş-om fi”, Festivalul de Datini de Iarnă etc. Până şi de Ziua Oraşului ori la Festivalul de Poezie, sunt puşi să performeze pe scenă cântăreţi populari, ca la „Fii Satului” de la ţară...

Sigur, anumite asociaţii culturale organizează concerte, spectacole, vernisaje şi lansări de carte, însă aceste bine-venite iniţiative private nu pot substitui letargia instituţiilor publice.

Pe de altă parte, municipalitatea a luptat serios să închidă anul trecut cea mai importantă Şcoală gimnazială de Muzică şi Arte Plastice din nordul României (gratuită, nu cu taxe, precum Şcoala de Artă a Centrului Cultural şi specializată pe muzică cultă, nu populară!), motivând că Sighetului îi ajung şcolile pe care le are. Primarul a mai încercat să scape şi de Casa Elie Wiesel, apelând la pretexte false. Tot anul trecut au plecat dintre noi trei importanţi oameni de cultură şi artă eminamente urbană, care nu au fost însă înlocuiţi de nimeni: Ioan J. Popescu, Monica Chifor şi Caius Lugojan. Şi aşa, mahalaua a mai câştigat ceva teren...

Oamenii de litere şi practicanţii artelor culte din urbe duc o viaţă grea, numărul iubitorilor de cultură şi piaţa de artă restrângându-se pe an ce trece, chiar dacă, lăudabil, Primăria a acceptat să expună în sediul propriu lucrări realizate de majoritatea artiştilor locali. Grav este însă faptul că Sighetul nu are, precum alte oraşe, un program anual, transparent şi cinstit, de finanţare publică a proiectelor independente culturale şi artistice.

Ieşind din domeniul cultural, observăm că orăşenii veritabili, cei care au cel puţin două-trei generaţii de urbanitate în spate şi o educaţie medie sau peste medie, dispar pe zi ce trece, ei fiind înlocuiţi cu săteni cu bani reveniţi de la munca din străinătate, care vor să devină „domni” peste noapte, fără a mai pierde vremea cu şcolile adevărate şi cu bunele maniere.

„Ţăranii” cu buletin de oraş

Ei sunt cei care dau trendul de transformare a oraşului într-un mare „sat”/mahala, în care să se simtă „acasă”. Unii dintre

FOTO - Peste 23.000 pachete cu țigări confiscate la frontiera de nord
Urmărit internațional căutat de autoritățile din Rusia, depistat în vama Petea
Minor în vârstă de 5 ani, ascuns de mamă sub bancheta unui microbuz pentru a ieşi ilegal din România
Sigheteanca Trifoi Mihaela Ioana a obținut Medalia de Bronz la Campionatul UE de Șah pentru copii
Andronescu: „Să ajungi de la 45% la 25% e inacceptabil. Putem avea un premier mai bun”
ERAU PUȘI PE BĂTAIE - Jandarmi cu indicativul de pe cască ascuns cu bandă izolatoare pentru a nu putea fi identificați
HANDBAL – CS Minaur învinge Univ. Cluj
Festivalul „Pentru mândra din Botiza”. Află programul concertelor
MODERNIZAREA TRANSPORTULUI PUBLIC în SIGHET – Maranord va achiziționa șapte autobuze electrice
De ce s-a prăbușit podul de la Genova. Prima ipoteză a anchetatorilor privind cauza dezastrului de pe podul Morandi
Simona Halep, în semifinale la Cincinnati (WTA)
METEO – Află cum va fi vremea în Maramureş, sâmbătă, 18 august 2018
Un pacient cu probleme cardiace, transportat din Sighet în Cluj cu elicopterul SMURD
METEO - Vremea în Maramureş pentru vineri, 17 august
Aretha Franklin a murit. Regina muzicii soul s-a stins la 76 de ani, după o lungă suferinţă
Întâlnirea cu fiii satului - Codicele de la Ieud
Cine este doctorița din Borșa care a jignit Diaspora într-o postare pe Facebook?
SĂCEL - Șase migranți ilegali din India, prinși de poliție
SIGHET - Cerere disperată a locuitorilor din cartierul Lazul Șesului pentru asfaltarea străzii. Răspunsul primarului: „Taci din gură!”, către o locuitoare din zonă
SIGHET - Circulație restricționată în weekend cu ocazia Festivalului Medieval și a Galei Folk
EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE - Ce ne așteaptă în următorii 4 ani?
Elveţia şi Federaţia Rusă, preferate de firmele din Maramureş pentru exporturi
Primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț (PSD), cere demisia lui Liviu Dragnea și a Guvernului
Şase bombardiere ruseşti, interceptate în apropierea României de avioanele de luptă ale Royal Air Force
Madonna împlinește 60 de ani
Meciul Halep - Tomljanovic, întrerupt în ultimul set, din cauza ploii
METEO – Află cum va fi vremea în Maramureş joi, 16 august 2018
Democrația noastră hâdă
6.300 de someri in Maramures, la sfarsitul lui iulie 2018
TĂUȚII DE SUS – Un șofer a intrat cu mașina într-un cap de pod
Atelierul meșterilor din România Unită, la Valea Stejarului
Alerte de furtună şi posibile inundaţii în Maramureş, inclusiv în Sighet
A început războiul economic dintre SUA și Turcia
FOTO - În sfârșit, Scaunul hidos din giratoriu are o utilitate: Se poate fuma și bea bere stând pe tronul Împăratului Roșu!
BÂRSANA - Se circulă bară la bară în zona Mănăstirii Bârsana