Magistratul a arătat, în faţa instanţei, că cei trei judecători din completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a dat decizia de fond în acest dosar nu au ţinut cont de numeroasele probele ale DNA, între care declaraţiile unor martori ai acuzării, rapoarte economice şi expertize contabile.

În legătură cu imobilul din strada Christian Tell, despre care Adrian Năstase a spus că aparţine urmaşilor lui Paul Opriş, procurorul a arătat că martori din acest dosar, lucrători care au făcut reparaţiile la acel imobil, au declarat că acesta aparţinea lui Adrian Năstase.

Procurorul a adăugat că, deşi s-a încercat, acuzarea nu a putut găsi vreun document care să ateste că Paul Opriş ar fi decontat vreuna din lucrările făcute la imobilul din strada Christian Tell. Magistratul a mai arătat că în acel imobil se găsesc numeroase bunuri dintre cele aduse din China.

Acesta a precizat că instanţa de fond a reţinut comiterea şantajului, dar nu a detaliat motivele pentru care a oferit circumstanţe atenuante faptelor atunci când a decis condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare cu suspendare.

Procurorul a susţinut că, în cazul faptei de şantaj, pedeapsa trebuia să fie individualizată fără reţinerea circumstanţelor atenuante şi dictată o pedeapsă la închisoare cu executare.

Acesta a cerut reindividualizarea pedepselor pentru toate acuzaţiile aduse inculpaţilor din acest dosar şi stabilirea unor pedepse cu executare în cazul soţilor Năstase, precum şi majorarea pedepselor dispuse de instanţa de fond în cazul Irinei Paula Jianu.

Adrian Năstase a declarat, la intrarea în sediul ICCJ, că în acest dosar s-a creat un amestec de teme, în care învinuiţi au fost transformaţi în martori şi martori au fost transformaţi în învinuiţi. Fostul premier a precizat că el a pus la dispoziţie terenul pentru constructor, care trebuia să îi dea la cheie, cu tot cu parchet şi obiecte sanitare, un apartament din cele patru din Zambaccian.

Contestaţiile făcute de Adrian şi Dana Năstase, precum şi de ceilalţi inculpaţi în cazul pedepselor dispuse la 30 martie 2012 în dosarul Zambaccian sunt judecate de un complet de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, format din vicepreşedintele instanţei supreme Ionuţ Matei, Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminiţa Zglimbea şi Cristina Rotaru.

Citește și

loading...