Întrebările mele au fost puse ghidându-mă după programul electoral care se poate citi în broşura de prezentare a candidatului.

Unele dintre întrebări au ghilimele, fiind citate din textul broşurii, altele, fără ghilimele, au păstrat doar sensul ideii pe care am găsit-o în prezentarea candidatului. De asemenea, am structurat întrebările pe capitole, în ideea că cineva interesat de o anumită problemă o poate găsi mai uşor printre celelalte abordate.

I.ECONOMIA MUNICIPIULUI SIGHETU MARMAŢIEI

Horia Scubli: „Înfiinţarea unui „claster” al lemnului la nivelul Sighetului şi a zonei de nord a judeţului.”

Horia Picu: Citesc pe clustero.eu: „Clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate, dintr-un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere al concurenţei. Acestea includ, spre exemplu, furnizori de input-uri specializate, cum ar fi componente, maşini şi servicii, sau furnizori de infrastructură specializată.”

H.P.: De ce ai folosit ghilimelele în locul – oarecum – consacratului „cluster”?

H.S.: Era un mesaj pentru cineva din industria locala, care folosea acest termen si am avut si o contradictie in acest sens referitor la termenul de claster!!!

H.P.: Din definiţia termenului, să înţelegem că deşi în zona Sighetului tradiţia prelucrării lemnului are sute de ani, n-a existat până acum o viziune comună pe acest subiect?

H.S.: Din pacate nu, caci este o concurenta a fabricantilor din oras, astfel ca suntem pusi in situatia de a coordona noi acesta organizare a unui cluster.

H.P.:Ce posibilităţi concrete are viitorul primar pentru a face un asemenea demers pentru un cluster al lemnului? Mă interesează: paşii de urmat, instituţii care trebuie „urnite”, etc.

H.S.: Este extrem de simplu: se face un proiect, ne intrunim cu cei ce doresc sa participe (aici e vorba de toti cei ce participa pe orizontala la fabricarea mobile, ex: cei ce fac ambalaje, cei de vand piese de schimb, scule specifice,etc) si sa stabilim de comun acord conditiile de functionare acceptate de catre toti din cluster....undeva el seamana cu cooperativele existente in Europa Occidentala.

H.S.: „Înfiinţarea unei zone industriale în suprafaţă de cel puţin 10 ha, în zona Tractorului-Lazu Şesului”.

H.P.: Cu ce fonduri se poate construi aşa ceva azi, când fondurile primite de la stat sunt insuficiente, iar întreprinzătorii privaţi acţionează, în general, fiecare cum poate? Cum pot fi determinaţi să construiască o fabrică-să zicem- în zona amintită? Cum poate primarul Sighetului (mai exact Primăria) să înlesnească drumul spre un obiectiv industrial atât de grandios? Cum vor fi despăgubiţi cei care deţin case şi terenuri acolo?

H.S.:Terenul exista, si din pacate acum acest teren este abandonat de propirietari, asa ca achizitia lui nu ar fi un efort enorm. Primarul, impreuna cu Consiliul Local poate sa acorde facilitati fiscale referitoare la taxele locale, poate sa asigure infrastructura necesara unor activitati economice (drumuri de acces, energie electrica, gaz, etc.). Banii sunt din fondurile europene, eu atragand prin efortul propriu destule milioane de euro, asa ca asta nu ma inspaimanta.

H.S.: „Constituirea unui Consiliu Consultativ al agenţilor economici [...] şi consultarea acestuia în luarea deciziilor ce pot să influenţeze activitatea economică.”

H.P. Până la urmă, un astfel de Consiliu e, într-adevăr, consultativ şi nimic mai mult. Tot Consiliul local va aproba sau nu proiectele de dezvoltare economică. E posibil, deci, ca primarul şi majoritatea Consiliului local să nu aibă aceeaşi apartenenţă politică. Atunci cum va reuşi primarul Horia Scubli să-şi impună viziunea economică?

H.S.: Simplu:vointa politica, majoritate decizionala, reprezentanti ai mediului de afaceri in consilui (pe lista noastra avem 3 persoane ce nu apartin PSD, dar pe care i-am invitat in Consiliul local tocmai pentru a apropia decizia de agentii economici)

H.S.: mobilizarea tuturor factorilor pentru realizarea podului cu 4 benzi între România şi Ucraina.

H.P.: Costul estimativ este acum de 8 milioane de euro. Bani mulţi...Un pod cu doar două benzi şi care să coste (matematic vorbind) doar 4 milioane de euro, n-ar fi mai uşor de construit?

H.S.: Nu, costul la 2 benzi este cu doar 21% mai mic, asa ca s-a decis aceasta varianta

H.P.:Factorii care pot duce la realizarea proiectului trebuie mobilizaţi? Nu se pot mişca decât sub conducerea primarului din Sighet? Are primarul destule competenţe pentru a influenţa realizarea unui proiect interstatal? Mie mi se pare că nu...

H.S.: Mie mi se pare ca DA! Am participat efectiv la proiect, am facut o serie de demersuri atat aici in Romania cat si in Ucraina prin persoanele pe care le cunosc (cred ca am facut in jur de 18 drumuri pentru asta)....intre timp nu mai trebuie mare mobilizare, proiectul a fost cuprins pe agenda de colaborare a celor doua tari cu ocazia vizitei presedintelui Ucrainei in Romania. In plus am fost 2 zile impreuna cu ministrii de externe ai celor doua tari si m-am asigurat ca acest proiect este cu adevarat deja o certitudine.

II. INFRASTRUCTURA MUNICIPIULUI SIGHET

H.S.: „Inventarierea tuturor străzilor ce au nevoie de o intervenţie imediată în vederea aducerii acestora la un nivel acceptabil de exploatare.”

H.P.: Nu era mai simplu să se spună: asfaltarea tuturor străzilor din oraş?

H.S.: Nu, pentru că vor mai ramane neasfaltate strazile ce nu au canalizare, pana la data executarii acestei canalizari...daca asfaltam o strada fara canalizare, absortia apei prin infiltrare in sol in timp de ploaie este zero si se produc inundatii in curtile oamenilor (este o chestie tehnica ce am aflat-o si eu in urma multor discutii cu proiectantii)

H.P.:Ce inventariere trebuie pentru asta? Primarul şi consilierii pe unde merg, unde locuiesc, rudele lor stau toate în zonele cu străzi bine asfaltate? Trebuie cumva făcută şi plătită o comisie din partea Primăriei care să se ocupe cu constatarea lipsei asfaltului, sau a asfaltului prost turnat, a trotuarelor despre care văd că nu se vorbeşte?

H.S.: Orice proiect are la baza actiuni si activitati extrem de riguroase. Invantarierea este necesara pentru a avea date certe privind starea acestora, a fundatiei ce o are fiecare strada, a dimensiunilor exacte ale acesteia, a intabularii acestora, etc.

H.P.: Dacă tot am ajuns la capitolul „străzi şi trotuare”, s-a gândit cineva din partea Primăriei că firma care face lucrări de proastă calitate (şi asta vedem la tot pasul în oraş) poate fi trasă la răspundere? Din câte ştiu eu, un contract are şi drepturi, şi obligaţii!

H.S.: Da, orice firma care face o lucrare depune o suma de bani intr-un cont la dispozitia Primariei, suma numita garantie de buna executie, care poate fi folosita la reparatiile respective, in cazul in care constructorii refuza aceasta in perioada de garantie.

H.S.: Amenajarea cursurilor de apă pentru reducerea riscului de inundaţii.

H.P.: De unde atâţia bani?

H.S.: Din fonduri europene...am atras in ultimii doi ani peste 30 de milioane de euro.

H.S.: Studiu pentru mutarea pompelor de apă de la Crăciuneşti în altă zonă cu risc minim de inundaţii.

H.P.: Studiul e una şi mutarea efectivă în altă parte, e cu totul alceva. De unde atâţia bani?

H.S.: Vezi raspunsul de mai sus, dar in acest caz si banii guvernamentali pot fi accesati, fiind o lucrare de larg interes public.

H.S.: „Respectarea strictă a legii în construcţii”

H.P.: Respectarea legii de-acum înainte, sau respectarea legii de când are efect juridic? Mai concret, construcţiile ilegale de până acum vor rămâne tot acolo unde sunt acum şi doar din iunie 2016 se va respecta litera legii? Sau toate construcţiile care nu respectă legea în construcţii vor fi sub incidenţa legii?

H.S.: Respectarea permanenta a legii, si incercarea de punere in legalitate a celor din afara legii. Nici nu banuim cat de multe case sunt in Sighet fara autorizatie de construire!

H.S.:Redenumirea unor străzi. Sunt 5 străzi cu numele Făget, care nu sunt unele în continuarea celorlalte.

H.P. :Ştie candidatul Horia Scubli de iniţiativa cetăţenilor oraşului ca una dintre străzile centrale să poarte numele pictorului Hollosy Simon? Cum vede rezolvarea acestui deziderat? Ce poate face pentru aceasta?

H.S.: Da, stiu...si cu ocazia redenumirii strazilor ce sunt in situatia celor 5 strazi Faget, vom satisface aceasta dorinta. Eu sustin ca o strada centrala sa se numeasca Hollosy Simon, deoarece apreciez contributia acestuia la constituirea Scolii Baimarene de Pictura!!!

H.S.: „Amenajarea intrărilor în municipiu de pe DN 18 şi DN 19.”

H.P.: S-a organizat un concurs de arhitectură pe aceasta temă. Cineva a câştigat. Se va ţine cont de proiect, sau se reia totul de la zero?

H.S.: Eu personal nu sunt incantat de proiectul declarat castigator de catre comisie. Este vorba de un panou din fier oxidat(ruginit) cu decupaje in care este introdus inox. Cred ca un monument din piatra si lemn ne reprezinta mai bine.

H.P.: E chiar o prioritate intrarea în municipiu? Nu cumva municipiul ar trebui să iasă în evidenţă prin străzi normale, clădiri refăcute, curăţenie şi multe altele?...

H.S.: Nu are legatura una cu alta...nu pun in sarcina financiara a Primariei finantarea acestor proiecte. Putem oferi unor societati industriale executia lor, oferindu-le un spatiu publicitar in zona, care sa justifice efortul financiar al acestora!

H.S.: „Amenajarea pe orizontală a tuturor cartierelor[...].”

H.P. Ce înseamnă această amenajare?

H.S.: Asta este un vis al meu: parcari pentru autoturisme, alei si spatii verzi, iluminat public...poate chiar renuntarea la unele garaje care estetic nu se justifica in zona.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

Instructor auto-moto Sighet