Omagierea personalităţii Regelui Mihai în Parlamentul României. Lume multă şi bună(?)... Citez câteva fragmente din luările de cuvânt, pline de respect, chiar de evlavie pe alocuri. Toţi au recunoscut că Majestatea Sa defunctă a fost un foarte bun conducător, că dacă ar fi fost el la putere altul ar fi fost traseul ţărişoarei noastre fărâmiţate în partide şi interese de grup sau de...group.

„Obligat să înfrunte tirania, prin actul de la 23 august 1944, Mihai I a servit cauza libertății și democrației. Apoi, opunându-se cu dârzenie acaparării țării de către comuniști, a dovedit curaj și simț al datoriei.”

„Mihai I a fost un monarh constituțional care a apărat domnia legii, drepturile și libertățile individuale, a militat pentru instituții solide și pentru ca regulile să fie durabile, asumate și respectate.”

“Regele Mihai rămâne în istorie şi îi suntem datori. Este datoria de onoarea fiecărui bun român să cunoască adevărul despre omul de stat care a fost şi rămâne Regele Mihai, despre curajul şi demnitatea dovedite în momente cruciale ale istoriei recente a României [...].”

“Din dragoste pentru popor a fost întotdeauna pregătit să-şi sacrifice confortul personal, dovedind faptul că un rege se poate ridica întotdeauna deasupra vremurilor.”

“Regele Mihai a fost în exil un promotor al democraţiei şi al intereselor istorice ale României, păstrând vie speranţa întoarcerii ei la normalitate.”

Laude pentru întreaga viaţă dedicată patriei nerecunoscătoare. Invitaţi din sferele puterii actuale şi trecute, reprezentanţi de frunte ai clerului şi ai Academiei Române, etc., etc. Toţi l-au regretat pe Regele Mihai.

L-au regretat acum, când NU MAI E ! până mai ieri, aceleaşi personaje (ne) spuneau că nu-i cazul acum (adică atunci când se discuta subiectul) să vorbim despre reinstaurarea monarhiei. Azi am văzut că regretele sunt din partea tuturor cuvântătorilor.

Ipocrizie, dacă ar trebui să-ţi găseşti alt nume, ţi s-ar potrivi unul foarte bine: România, dar nu cu spaţiul geografic, nu cu oamenii care-şi văd de treabă şi merg zi de zi la serviciu. Doar cu acea parte de ţară care face politică la nivel înalt. Acolo găseşti oameni care-l omagiază pe Rege după ce nu mai e. Cât timp a fost în viaţă, nicio vorbuliţă despre schimbarea formei de guvernământ, având în vedere toate faptele bune făcute de Regele Mihai şi reamintite azi de cei care au omagiat această mare personalitate a istoriei românilor. Cât timp trăia, era pentru mai înainte pomeniţii „fostul rege”. Acum, c-a trecut în eternitate, a devenit din nou „Regele Mihai”. Nici „fostul”, nicl „ex”! Cât timp trăia, reprezenta un pericol, nu?

Printre invitaţi a fost unul care spunea mai deunăzi că Regele Mihai a fost trădător. Oare nu l-a deranjat scaunul pe care a stat azi în Parlament? Nu era mai bine să fi stat acasă? Sau în altă parte...

Vicepreşedintele Academiei Române ne-a spus aceleaşi lucruri despre Regele Mihai. Dar de ce n-a vorbit în public despre Majestatea Sa cât timp a trăit şi a înghiţit toate neadevărurile istorice care au fost turnate de propagandişti în capul lui de la forţata sa abdicare din penultima zi a anului 1947?

Normal şi moral ar fi fost ca odată cu dărâmarea comunismului (zicem noi...), să revenim la situaţia dinaintea instaurării guvernelor „democratice” începând cu ultimii ani ai deceniului al cincilea din secolul XX. Dar nu...fiindcă postul de preşedinte e ispititor...Aduce avantaje, dar şi obligaţii. De stat, desigur. De Stat, desigur. de stat, Desigur. Nu ştiu ce se întâmplă, am o defecţiune la tastatură şi nu mai nimeresc majusculele.

Am lăsat pentru încheierea articolului câteva fragmente din cuvântul Reginei Margareta (a o numi pe fiica Regelui Mihai ACUM Custode al Coroanei României intră iar în sfera ipocriziei, la fel ca vorbele celor care au fost la microfonul Parlamentului azi).

„Pentru aproape un secol, Regele Mihai a fost o parte din fibra statului român. În inima părinţilor mei a existat întotdeauna un „mâine”. Vă mulţumesc pentru ziua de azi. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Fiecare înţelege cum vrea aceste cuvinte. Eu zic aşa: Regele a murit! Trăiască Regina!