De data aceasta, Primăria Orașului și-a asumat toată organizarea manifestării. Asta a spus-o și energicul primar, ec. Ștefan Iuga, în cuvântul de salut pe care ni l-a adresat. Profesorul Simion Iuga, cel care s-a ocupat de toate edițiile Simpozionului, a prezentat cel de-al XI-lea volum dedicat manifestării precedente. Apoi, universitarul Nicolae Iuga și-a luat în primire rolul de moderator.

Decernarea titlului de Cetățean de Onoare al orașului Săliștea de Sus profesorului Simion Iuga de către primarul ec. Ștefan Iuga. Martor, moderatorul lucrărilor Simpozionului, prof. Nicolae Iuga.

Decernarea titlului de Cetățean de Onoare al orașului Săliștea de Sus profesorului Simion Iuga de către primarul ec. Ștefan Iuga.

Ca în fiecare an, ne-a asigurat rigoarea timpului afectat fiecărei comunicări. Ceea ce a dat suplețe discursurilor și relaxare auditoriului. La început a fost adus un omagiu academicianului Alexandru Surdu, profund implicat în Simpozionul săliștenilor și în alte manifestări din Maramureș. Au spus cuvinte de apreciere acad. Emil Burzo, dr. Marian Nencescu, colaborator al lui Al. Surdu și preotul paroh Gavriș Vancea, care a participat la oficierea slujbei de înmormântare. A fost evocată personalitatea complexă a acad. Al . Surdu, care a fost deschizător de drum în filosofie, o noblețe sufletească, un apărător al specificului național. Ne-a lăsat moștenire îndemnul, auzit și de mine, în multe rânduri: „Nu vă sfădiți! Fiți prieteni!”

A fost evocată, de asemenea, de către muzeograful Vasile Timur Chiș, personalitatea dr. Mihai Dăncuș, cu rosturi întemeietoare la înființarea Muzeului satului maramureșean din Sighetu Marmației. Pentru a vă lămuri ce s-a întâmplat la acest Simpozion de rang național, vă voi prezenta participanții care au fost purtători de idei generoase.

• Acad. Emil Burzo, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, a conferențiat despre cultura și știința în perioada globalizării. „Orice po­por trebuie să participe cu valori proprii la cultura lumii. Dar pentru a fi prezenți în istorie, valorile naționale trebuie apărate. Nu trebuie să se renunțe la identitatea națională,” a menționat academicianul.
• Pentru prima dată la Săliștea de Sus, conf. univ. dr. Daniel Buda, decanul Facultății de Teologie din Sibiu, cu rădăcini lăpușene, ne-a limpezit, pe spații generoase și convingătoare, întrebarea „Care este denumirea cea mai potrivită pentru Istoria bisericească universală”? Teologul, după ce a explicat și alte variante, ne-a sugerat, argumentând ideea, că cea mai potrivită denumire este istoria bisericească universală!
• Prof. univ. dr. Nicolae Iuga a evocat cei 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung și alte scrieri vechi în limba română. Aducând în discuție și scrierile maramureșene, cu multele teorii care le înconjoară. O expunere cu multe nuanțe de interpretare, dar cu dovezi lingvistice despre acest sacru document.
• Conf. univ. dr. Vasile Timiș, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a analizat retorica eclezială în contemporaneitate. Raportându-se la particularități confesionale și convergența lor în actualitate. A adus în atenție o cercetare recentă de la Roma, făcută de sociologi și teologi, care a constatat un fenomen ce mă pune pe gânduri. Doar un procent de cinci la sută din românii chestionați ar dori să se întoarcă acasă. A mai vorbit despre vânzătorii de iluzii, accentuând că nu de iluzii au nevoie noile generații, ci de speranțe. Eu cred că de certitudini avem nevoie. A vorbit apoi despre copilăria online, cu toate neajunsurile ei. Un subiect acut a fost pus în discuție despre desacralizarea lumii! Crede că discursul lui Donald Tusk, ținut la București, este unul emblematic pentru începutul de veac.
• Preotul dr. Vasile Iusco ne-a adus în atenție un subiect extrem de important. Despre istoricul relațiilor României cu diplomații Vaticanului. A fost un discurs istoric și nu apologetic, după cum a precizat autorul.
• De câțiva ani, conf. univ. dr. Timur Chiș mi-a atras atenția cu teme inedite pentru ceea ce știm despre zonă. Ori auzim zvonuri. Și anul acesta a prezentat zăcământul de țiței de la Săliștea de Sus și anomaliile în exploatare. Am auzit despre rocile fierbinți din această așezare, despre zăcământul termic care poate produce apă caldă și energie. Ceva din cultura viitorului pe Valea Izei. Extrem de interesantă comunicare!
• Profesorul de istorie Marius Voinaghi, specializat și în arheologie, a prezentat ultimele descoperiri arheologice din județul Maramureș. Am fost atent la noile cercetări din zona Maramureșului Istoric. Da, se mai descoperă trecutul ro­man, feudal pe aceste meleaguri! Din păcate domeniul este puțin mediatizat.
• Generalul dr. Alexandru Leordean, cu preocupări cunoscute privind originile și rolul nobilimii maramureșene în istoria națională, a adus în atenția noastră noi descoperiri și interpretări privind acest domeniu, care se cere cercetat.
• Dr. Vasile Cureleac a prezentat aspecte istorico-geografice privind răspândirea populației ucrainene în județul Maramureș. A fost adus în atenție și textul prof. Mirela Maria Cureleac, privind rolul și importanța ariei protejate Parcul Natural Munții Maramureșului în dezvoltarea durabilă a comunității etnice ucrainene din Maramureș.
• Mihaela Cristina Gherheș a prezentat o comunicare care m-a dus în vremea când vindeam și cumpăram oi și vaci. Ea s-a întors dincolo de nașterea mea, adică la târgurile din perioada interbelică din Maramureș.
• Spun sincer, istoricul Ilie Gherheș a risipit multe legende și aproximații despre prezența tătarilor în Maramureș. Cine i-a bătut și cum? Am aflat și traseul lor și isprăvile lor războinice. Incursiunea tătarilor în Maramureș, din toamna anului 1717, a fost pusă de autor între legendă și împricinare istorică. Pentru mine a fost o lecție edificatoare. Merită știută de mai multă lume.
• Drd. Lazăr Năsui, cercetător și scriitor, ne-a prezentat, cu documente, Adunarea de la Alba Iulia din 29 mai 1912 contra înființării Episcopiei maghiare greco-catolice de la Haidudorogh. Documentele folosite sunt din arhiva parohiei greco-catolice din Vișeu de Sus.
• Dr. Ion Petrovai a făcut portretul, mai puțin cunoscut, al lui Alexandru A. Filipașcu, un spirit enciclopedic al vremii sale. Aici am avut o emoție în plus, deoarece și eu l-am cunoscut mai ales în calitate de scriitor. Profesoara Măricuța Petrovai a deslușit particularitățile creației populare din Petrova Maramureșului.
• Etnologul Pamfil Bilțiu și profesoara Maria Bilțiu ne-au prezentat motive de mare vechime în ornamentica porților maramureșene. A fost prezentată și cartea de referință despre Ion Stan Pătraș, semnată de Pamfil Bilțiu.
Când doamna Maria Bilțiu a dat citire unui poem, a fost acompaniată la fluier de Alexandru Ilea, un tânăr polivalent, cu preocupări în observarea tradiției Maramureșului.
• Ilie Gherheș a prezentat cartea preotului Ioan Bizău – „Tradiție și continuitate artistică la Nicula. Contribuția călugărului Ilarion Mureșan”.
• Un moment de referință a fost prezentarea cărții „Sălișteni de seamă de ieri și de azi”, semnată de profesorul Dumitru Chiș, în regia autorului. O carte care face parte din monografia intelectualilor care au dus faima acestei așezări. Unii au luminat-o de acasă. Precum autorul ei.
• Asistent social Cristina Pintea și expert Maria-Ioana Iuga au prezentat proiectul „Servicii sociale de înaltă calitate pentru bunicii comunității săliștene”.
• După cum se vede, am fost și eu acolo. Am prezentat personalitatea scriitorului Ion Zubașcu, antologia „Cuvintele Nordului”, care cuprinde scriitori din Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România și profilul revistei „Nord Literar”.
• Un moment emoționant a fost decernarea titlu­lui de cetățean de onoare al orașului Săliștea de Sus profesorului Simion Iuga, sufletul manifestărilor prin vreme.

Întorcându-mă spre casă cu prietenul Alexandru Peterliceanu, am povestit despre o zi profundă, relaxantă intelectual, la Săliștea de Sus.

Citește și

Comentarii