Declarat rezervație naturală în 1977, Lacul Albastru se află în custodia Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului. Ani la rând, cât timp a funcționat Liceul Minier și Institutul de subingineri din industria mineritului și metalurgiei, lacul a fost considerat obiect de studiu pentru elevi și studenți și, mai apoi, obiectiv pentru turiștii care au dorit să se bucure de frumusețea sa.

Turiștii români și străini care intenționează să viziteze lacul trebuie să ajungă în orașul Baia Sprie, fost oraș minier, care până în anul 2007 avea în funcțiune una dintre cele mai importante mine din care se extrăgea minereu neferos, îndeosebi aur, argint, cupru și wolfram. Traseul spre lac trece pe lângă mici case ale unor familii de mineri din zona vechea a orașului.

"E un traseu care se poate parcurge în aproximativ 30 de minute de mers pe jos, în condiții bune, chiar și de persoanele care urcă rar pe munte. Traseul are pe alocuri porțiuni abrupte, însă are un farmec aparte, pentru că trece pe o stradă îngustă, în pantă, unde călătorul poate admira case minerești, vechi de zeci de ani, case așezate în vechea zonă a orașului Baia Sprie. Reperul de plecare e Biserica Romano-Catolică (locul marcat cu bulină albastră) din centrul orașului, loc unde se poate parca mașina, iar de aici traseul se parcurge pe jos, firește, pregătit pentru o urcare pe munte. Până să ajungă în liziera pădurii, turistul întâlnește pe străduța îngustă mici case ale unor foste familii de mineri, care oferă o imagine aparte locului și drumului spre lac. Nu e un traseu dificil, dar nici ușor nu e, însă răsplata pentru efortul fizic e imaginea unui lac care pare desprins din povești", explică reprezentantul Centrului de Informare Turistică Baia Sprie, Karin Lachner.

Lacul Albastru, format prin anul 1920 în urma prăbușirii unei mine, situat pe versantul sudic al Dealului Mare (729 metri) din munții Gutâi, la aproximativ 3 kilometri de Baia Sprie, este considerat a fi unic în România și Europa prin compoziția apei formată din minereuri neferoase. Apa lacului are o reacție acidă din cauza conținutului de acid sulfuric, dar mai ales din cauza ionilor de cupru, sub formă de sulfat de cupru, care determină o culoare de un albastru intens spre turcoaz, în funcție de intensitatea luminii. Lacul are o formă circulară, fiind înconjurat de o pădure de stejar în amestec cu conifere, malurile putând fi parcurse cu ușurință pentru a admira oglinda apei.

"Istoria lacului spune că acesta s-ar fi format în perioada anilor 1919-1920, în urma prăbușirii galerie minei Domnișoara, loc în care s-au produs treptat infiltrații de compuși sulfuroși, cuproși și alte metale neferoase, substanțe care oferă o culoare aparte apei. Culoarea apei din lac nu este mereu aceeași, se schimbă de la un sezon la altul; primăvara, imediat după topirea zăpezilor de pe versanții muntoși, apa are o culoare turcoaz iar în timpul verii capătă o culoare verzuie, ca spre toamnă apa să devină maronie. Cred că momentul cel prielnic pentru vizitarea lacului e în sezonul de primăvară-vară, moment în care se pot obține și imagini deosebite dacă și vremea este prielnică", a mai spus Karin Lachner.

În vecinătatea Lacului Albastru, urmând marcajele turistice se poate ajunge cu ajutorul unui ghid la fosta exploatarea minieră "Crăpătura zorilor", un fost puț de mină vertical, unic în felul său, loc din care în cei peste 100 de ani de minerit au fost extrase minerale rare, aflate acum în custodia Muzeului de Mineralogie din municipiul Baia Mare sau în colecții private din Europa.

"Lacul Albastru, fosta mină Crăpătura zorilor, puțul minier Francisc, care datează din anul 1831, cu galerii de mină aproape verticale, din care se scoteau aurul și argintul în urmă cu sute de ani și mica rezervație de pini din preajma acestor obiective constituie baza unui turism specific care ar putea prinde în orașul Baia Sprie", a apreciat Karin Lachner.

Administrația orașului Baia Sprie consideră că Lacul Albastru, precum și alte câteva obiective au un potențial turistic care urmează a fi pus în valoare.

"Avem Lacul Albastru, arie naturală protejată, rezervația fosiliferă Chiuzbaia, cabanele montane Mogoșa, Șuior, lacul Mogoșa și lacul Bodi, bisericile ortodoxe și reformate, clădiri vechi, bine conservate, ce datează din 1739, clădiri care pot fi puse în valoare și prezentate turiștilor, dar și un turism de factură minieră, plecând tocmai de la bunurile aflate în patrimoniul cultural al orașului Baia Sprie și sitului minier", este de părere Dorin Pașca, consilier special din cadrul Primăriei orașului Baia Sprie.

Totuși, bunele intenții ale primăriei și Centrului de Informare Turistică Baia Sprie sunt zădărnicite de localnici, care în mod repetat distrug marcajele ce permit o identificare ușoară a Lacului Albastru.

"În urmă cu un an, grație unei finanțări europene, am reamenajat traseul spre lac montând panouri publicitare, însă, spre uimirea noastră, toate au fost distruse. Erau panouri cu informații despre traseu, floră, faună și alte elemente despre cadrul natural din preajma lacului. (...) Singurul marcaj nedistrus e cel cu bulina albastră care indică începerea traseului spre lac. Bulina albastră e un marcaj specific traseelor montane, însă, în ciuda acestei situații hilare, urmează să remarcăm și să omologăm traseul spre lac", a mai spus Karin Lachner.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și