În ultimii ani, sarea roz nu a apărut doar în forme destinate consumului, ci și în lămpile luminate, promițând să curețe aerul poluat din locuințe și să absoarbă moleculele de apă din aer, eliberând în atmosferă ioni negativi, care ar avea potențialul de a curăța aerul de polen sau praf. Există inclusiv SPA-uri care oferă terapii pe bază de sare de Himalaya, susținând că acestea ameliorează bolile respiratorii și alergiile.

Însă studii recente au demontat mitul sării roz de Himalaya. În primul rând, nu există nicio dovadă științifică pentru presupusele beneficii ale ei. Sarea roz are aproximativ același conținut de minerale precum sarea obișnuită și nu are vreun avantaj dovedit pentru organism, ci este doar un tip de sare mai „fotogenic și mai scump”, scrie Time.com.

Mai mult, sarea roz de Himalaya nu provine chiar din Himalaya, ci din mina de sare Khewra, din Pakistan, situată între Islamabad și Lahore. Minele de sare din această zonă au apărut cu milioane de ani în urmă și ar fi fost descoperite de Alexandru cel Mare, scrie The Atlantic.

Sarea roz de Himalaya a crescut în popularitate mai ales datorită rețelelor de socializare. Culoarea sa a făcut-o atractivă pentru cei care postează în mod regulat pe Instagram, unde există peste 70.000 de imagini cu sare roz de Himalaya.

În concluzie, sarea roz de Himalaya are același gust ca sarea obișnuită și cam aceleași beneficii. Însă ea continuă să fie la mare căutare, mai ales în rândul celor din generația Millennials, grație aspectului său atractiv, dar și miturilor care o înconjoară și o promovează ca fiind mai sănătoasă, un lucru care nu a putut fi dovedit științific.

Citește și