„Și peste cinci ani, vor fi încă 28 de state membre (în UE)”, a declarat Schelling într-un interviu publicat marți în cotidianul german Handelsblatt, din care preiau publicația Financial Times și agențiile AFP și APA. „Marea Britanie va rămâne membru în viitor”, a adăugat ministrul austriac, precizând că „discutăm în prezent toate opțiunile: ca britanicii să rămână în UE și să nu depună cererea de ieșire din Uniune, dar și un acord de liber schimb după modelul elvețian sau norvegian”.

Schelling a evocat de asemenea posibilitatea unui „Brexit parțial”, prin care „doar Anglia să părăsească UE, dar Scoția și Irlanda de Nord să rămână” în blocul comunitar.

Cu cât incertitudinea va dura mai mult, cu atât pagubele vor fi mai mari pentru restul Europei, a avertizat Schelling, prognozând însă că impactul va fi „cu mult mai mare” în Marea Britanie.

În interviul pentru Handelsblatt, ministrul Schelling a mai afirmat că votul pentru Brexit ar trebui să funcționeze ca „un apel de trezire pentru toată Europa”. Votanții, a atras el atenția, sunt nemulțumiți de faptul că Uniunea Europeană pare să se concentreze pe subiecte precum „becuri și aspiratoare”.

Pe viitor, crede Schelling, Comisia Europeană ar trebui să lucreze mai mult pe teme importante, precum migrația. „Eșecul în problema refugiaților a afectat grav încrederea oamenilor în Europa”, consideră ministrul austriac, pledând pentru o „discuție fundamentală” cu privire la rolul viitor al instituțiilor europene. „Din fericire, Marea Britanie nu aparține zonei euro. Un posibil Brexit ar fi fost o catastrofă pentru euro”, mai explică el.

Dificultățile prin care trece Uniunea fac improbabilă o nouă extindere în viitorul previzibil, însă Schelling speră că „mai mulți oameni vor recunoaște că Europa nu este doar un vast proiect pentru pace, ci și un vast proiect economic”. „Doar împreună ne putem asigura prosperitatea într-o lume competitivă”, mai afirmă el.

Hans Joerg Schelling este unul din lideri Partidului Poporului din Austria (OeVP), de centru dreapta, aflat la guvernare într-o „mare coaliție” cu social-democrații, însă ambele formațiuni au suferit un recul masiv în ultimul an, pe fondul nemulțumirii populației față de criza migranților și de slabele performanțe economice. Criza de încredere în cele două mari partide s-a tradus prin eliminarea candidaților lor în primul tur al alegerilor prezidențiale și ascensiunea reprezentantului Partidului Libertății (extrema dreaptă), Norbert Hofer, care ar putea deveni primul președinte exponent al acestui curent într-un stat din UE, după repetarea scrutinului prezidențial, decisă recent de Curtea Constituțională austriacă.


Preluare: AgerPres.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și