Se ştie că exploatarea necontrolată a râurilor din judeţ poate duce la un dezechilibru al sistemului natural, perturbând şi viaţa oamenilor care trăiesc în apropierea lor. Vorbim de zgomot, praf, fisurarea caselor, distrugerea pânzei freatice ş.a.m.d. În plus, nu se plătesc roviniete pentru maşinile care transportă balast, poliţiile locale închizând ochii.

Toată lumea cunoaşte problemele de mediu pe care le creează balastierele din judeţul Maramureş. Oamenii rămân fără apă în fântâni şi nu au ce face, decât să blesteme pe cei care au dat autorizaţii celor care se ocupă de aceste balastiere. Problemele de mediu cauzate de aceste exploatări sunt cunoscute la nivel de Minister al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Cel puţin asta a susţinut ministrul Mediului, Cristiana Palmer, în timpul vizitei efectuate de curând în judeţul nostru.

„Cunoaştem foarte bine problema balastierelor şi a abuzurilor care se fac. Unul din obiectivele pe care ni le-am propus anul acesta este acela de a face un radar al balastierelor, tocmai pentru că avem un pic de experienţă cu Radarul pădurilor. Ori asta înseamnă o analiză serioasă vizavi de ce se presupune acest lucru, să vedem cum putem face funcţional sistemul şi asta ar fi intenţia”, a declarat ministrul Mediului, Cristiana Palmer.

Cei de la Apele Române susţin că numărul balastierelor care există la nivel naţional s-au redus drastic în ultimii ani, iar singurele exploatări de balastiere aprobate sunt cu rol de îndepărtare a materialului aluvionar şi de degajare a albiei. Trebuie spus că ideea aceasta a radarului balastierelor a fost vehiculată încă din anul 2014, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură fiind Doina Pană, însă de atunci şi până acum nu s-a făcut nimic concret în acest sens.

84 de balastiere la nivel de Maramureş

A existat, la un moment dat, o ordonanţă de urgenţă care permitea primăriilor localităţilor aflate pe râuri şi afluenţii acestora să primească gratuit, timp de cinci ani, cantităţi însemnate de pietriş, nisip şi balast. La nivel de judeţ, din informaţiile venite de la Agenţia de Protecţie a Mediului Maramureş, există 84 de balastiere care au ca obiect de activitate extracţia pietrişului şi a nisipului.

Perimetrul de exploatare îl reprezintă albia minoră a unor râuri precum Ruscova, Vişeu, Cisla, Someş sau Iza. Din cele 84 de balastiere, nu mai puţin de 14 sunt pe râul Vişeu pe teritoriul mai multor localităţi.

Trebuie spus că în cazul majorităţii agenţilor economici care se ocupă de aceste balastiere, autorizaţia de mediu expiră în jurul anului 2020 sau chiar 2023. Sunt agenţi economici fie din Maramureş, fie din alte judeţe.

„Nu văd de ce nu ar fi bună ideea cu radarul balastierelor. Dacă sunt probleme cu ele, atunci e foarte bine. Avem şase balastiere pe Someş, au autorizaţie de exploatare a agregatelor minerale şi chiar staţii de betoane. Ştiu că a fost o perioadă în care discutau oamenii că din cauza acestor balastiere o mers mai jos pânza freatică. Nu ştiu dacă asta e cauza, dar aşa se vorbea. Oricum aceste balastiere sunt de circa 10-15 ani”, a explicat primarul din Mireşu Mare, Virgil Prună.

Primarul din Fărcaşa, Ioan Stegeran, spune că în localitate sunt funcţionale, în momentul de faţă, două astfel de balastiere, altele trei fiind nefuncţionale, firmele respective intrând în insolvenţă. Potrivit legislaţiei, după ce-şi încheie activitatea, balastierele au obligaţia să lase mediul înconjurător cum l-au găsit, altfel spus, gropile trebuie să fie acoperite, terenul nivelat şi eventual semănată iarbă.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și