Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.84 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și pentru completarea art.121 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost adoptată de Senat în data de 2 mai.

Potrivit inițiatorului, deputatul Ibram Iusein, în cazul minorilor agresori, în legislația actuală nu există o reglementare privind obligativitatea de participare a acestora la programele speciale de consiliere psihologică, organizate de serviciile de specialitate publice sau private.

Mai exact, acordarea serviciilor de consiliere psihologică pentru minorii agresori, implicați în acte de agresiune asupra altor minori sau chiar asupra unor persoane adulte, se poate realiza numai cu acordul ambilor părinți ai acestora, iar în situația în care părinții refuză să-și exprime acest acord nu există o reglementare cu privire la obligativitatea acestora și a familiei minorilor de a participa la programele speciale de consiliere.

„O eventuală acțiune în instanță privind obligarea minorului și a familiei acestuia de a participa la programe de consiliere psihologică, ale căror rezultate să poată fi evaluate ulterior de către autoritățile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului, nu poate fi fundamentată pe dispozițiile legale aplicabile minorilor victime, (potrivit cadrului legal în vigoare), iar în situația respingerii unor astfel de acțiuni, minorul agresor, precum și familia acestuia, se află în situația de a fl lipsiți de suportul necesar pentru a preîntâmpina participarea acestuia la noi fapte de agresiune”, susține inițiatorul, în expunerea de motive.

Potrivit proiectului, părinţii copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal au obligaţia de a participa la programele speciale de consiliere psihologică organizate de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sau de alte instituţii de specialitate publice sau private.

De asemenea, copilul va participa la programele speciale de consiliere psihologică, cu acordul părinţilor sau al altui reprezentant legal, dacă instanţa judecătorească nu dispune altfel. În lipsa acordului părinţilor, măsura prevăzută poate fi dispusă de către instanţa judecătorească.

În prezent, Conform Codului penal, pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate, minorul poate fi obligat de instanță să:

- urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională;
- nu depăşească, fără acordul serviciului de probaţiune, limita teritorială stabilită de instanţă;
- nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;
- nu se apropie şi să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii ori cu alte persoane stabilite de instanţă;
- se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta;
- se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.

Totodată, potrivit Codului penal, minorul care nu a împlinit vâsta de 14 ani nu poate răspunde penal. Adolescenții cu vârsta între 14 şi 16 ani răspund penal doar dacă se dovedeşte că fapta a fost săvâșită cu discernământ, iar cei de peste 16 ani răspund penal.

Proiectul a ajuns acum la Camera Deputaților, care este camera decizională.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

CJ Maramure?

Instructor auto-moto Sighet

Asociatia MUZICANDO - Sus?ine?i educa?ia prin joc!