Prima categorie de iluzii ilustreaz─â valoarea finito-aparen╚Ťial─â a individului din punct de vedere social, iar cea de-a doua ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â valoarea infinito-substan╚Ťial─â a spiritului ├«ndumnezeit. Fiind aparen╚Ťiale, iluziile ├«ntrupate, ├«ntruc├ót reprezint─â principala surs─â a nefericirii, nu sunt ├«n fond dec├ót ni╚Öte himere, pe c├ónd cele substan╚Ťial-metafizice sunt reale prin aceea c─â au puterea de a-l elibera pe om de sub tirania timpului ╚Öi, ├«n acest mod, de a-l face cu adev─ârat fericit.

Cu completarea c─â afirma╚Ťiile de mai sus n-au nimic de-a face cu oamenii eminamente pragmatici, ale c─âror iluzii sunt at├ót de precise ╚Öi concret-aparen╚Ťiale ├«nc─â din fa╚Ö─â (stadiul mental), ├«nc├ót n-au niciun chichirez ├«n afara banilor. Iat─â motivul pentru care ─âstora li se spune ├«n Scripturi c─â au ╚Öanse s─â p─âtrund─â ├«n ├Ämp─âr─â╚Ťia cerurilor doar printr-o radical─â schimbare de macaz moral-atitudinal ╚Öi c─â, potrivit canoanelor noutestamentare, f─âr─â o atare primenire, nici pomeneal─â s─â fie la nivelul s─âracilor cu duhul: ÔÇ×Ferice de s─âraci ├«n duh, c─âci a lor este ├Ämp─âr─â╚Ťia cerurilorÔÇŁ (Matei 5/3).
Vas─âzic─â, nu numai c─â de-a lungul vie╚Ťii tot omul cu ╚Öi f─âr─â scaun la cap se autoiluzioneaz─â (f─âure╚Öte acele planuri ╚Öi proiecte pe care Dic╚Ťionarul explicativ le nume╚Öte ÔÇ×himere, speran╚Ťe ne├«ntemeiate, dorin╚Ťe ne├«ndepliniteÔÇŁ), dar mai este asaltat din exterior cu alte nenum─ârate iluzii. Din marea familie a iluziilor externe fac parte at├ót promisiunile venite de la rude, prieteni ╚Öi cuno╚Ötin╚Ťe (unele concretizate ├«n felicit─âri, cadouri sau ajutoare, cele mai multe sortite a╚Ötept─ârii sau efectiv date uit─ârii), c├ót ╚Öi manipul─ârile politico-sociale, economico-financiare ╚Öi militaro-strategice.

De re╚Ťinut c─â toate manipul─ârile opiniei colective (numite diploma╚Ťii de c─âtre politicieni, profit de c─âtre finan╚Ťi╚Öti ╚Öi r─âzboi informa╚Ťional sau hibrid de c─âtre strategi) sunt alc─âtuite de ÔÇ×speciali╚ÖtiÔÇŁ ├«n dezinformare cu scopul de-a crea iluzia adev─ârului gol-golu╚Ť ╚Öi c─â ele mizeaz─â pe memoria scurt─â a grupurilor sociale, dar mai ales pe puternicul impact emo╚Ťional asupra individului, respectiv asupra masei. Da, c─âci a╚Öa cum just sus╚Ťine Gustave Le Bon ├«n Psihologia maselor (Editura ╚śtiin╚Ťific─â, Bucure╚Öti, 1991), ÔÇ×Evenimentele memorabile sunt efectele vizibile ale unor schimb─âri invizibile intervenite ├«n sentimentele oamenilorÔÇŁ.

Dup─â aceast─â lege nescris─â a grupurilor sociale s-au derulat p├ón─â ├«n prezent nu doar r─âzboaiele (de pild─â r─âzboiul din Irak sau din fosta Iugoslavie) ╚Öi mi╚Öc─ârile sociale de amploare (Octombriada ru╚Öilor, Decembriada noastr─â), ci ╚Öi toate campaniile electorale de pretutindeni. ├Än plus, nu-i nicio ╚Öans─â ca pe viitor lucrurile s─â se ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â la acest capitol, cu at├ót mai mult cu c├ót s-a demonstrat ╚Ötiin╚Ťific c─â, ├«ncep├ónd cu anul 1980, omul a devenit tot mai presat de timp, drept urmare, tot mai gr─âbit ╚Öi mai dependent de informa╚Ťia servit─â pe tav─â (frecven╚Ťa planetei, cunoscut─â sub numele de rezonan╚Ťa Shumann, a crescut de la 7,8 Hz la 12 Hz, fapt care a redus cele 24 de ore la doar 16 ore).

Citește și

loading...