Cazurile cele mai cunoscute din Maramureş sunt cele în care există comunităţi mari de ţigani. Cei mai mulţi beneficiari sunt în Ulmeni, cu 345 de dosare, Baia Mare are 297 de familii, cu 622 de persoane. Legendară e situaţia comunei Strâmtura de pe Valea Izei, care a fost campioană naţională, cu aproape 800 de asistaţi.

Situaţia era însă una specială: acolo, oamenii refuzaseră colectivizarea, în anii comunismului, iar la bătrâneţe s-au trezit până şi fără amărâta de pensie de colectiv, cea de 300 de RON. La cealaltă extremă este Băiuţul cu cinci asistaţi social, şi Tăuţii Măgherăuş ce avea unul, la un moment dat. Mai merită menţionate Dumbrăviţa cu trei dosare sau Fărcaşa cu cinci dosare. Revine însă discuţia: ce fac asistaţii? Cu zece ani în urmă, nu făceau nimic. Pe alocuri, era îndeajuns să voteze „cum trebuie”, în an electoral. Nu prea îşi permite nimeni mai nou aşa ceva, drept pentru care am întrebat câţiva primari... ce fac cu beneficiarii de ajutor social?

„Unul e ceteraş şi pe doi îi scot la ecologizare”

„La mine fac curăţenie în parcuri, fac salubrizare, au pontaj pe orele de muncă făcute, real. Majoritatea sunt romi, la salubrizare. Dar eu nu sunt împăcat sufleteşte, recunosc. Unii umblă să-şi ia adeverinţe că îs bolnavi, să nu vină la muncă şi mă deranjează”, spune Mitru Leşe, primar al oraşului Târgu Lăpuş.

„Eu am doar trei persoane în cauză. Unul e... ceteraşul de la ansamblu. Pe ceilalţi doi îi mai scot la ecologizare, în comună. Ar fi 25 de dosare, dar nu-s persoane apte de muncă, sunt în general bătrâni singuri, de peste 65 de ani”, explică Liviu Tămaş, primar al comunei Budeşti, de sub Gutâi. La Coroieni, din cauza cătunului Ponorâta, situaţia era sensibilă. În urmă cu câţiva ani, primarii nu au îndrăznit să scoată ţiganii la muncă pe sate, pentru că se opuneau oamenii: le făceau curăţenie şi prin curţi... Mai răreau din găini, fân, cartofi, cireşe, ce prindeau.

„Pe beneficiari îi folosesc acum la curăţenie, la igienizare, mai curăţă spini de pe păşuni ori de pe marginea drumurilor comunale. O vreme nu i-am scos pe ţigani, aşa e. Acum îi mai folosesc. Am cam 150-160 de dosare, dar sunt 526 de ţigani, cu toţii beneficiari de ajutor social. Încerc să le dau de lucru la ei, în comunitate, să facă acolo curăţenie. Unii chiar sunt harnici, să ştiţi, am şi angajat câţiva din ei astă iarnă la Taparo, doar că nu-s calificaţi”, spune Gavril Ropan, primar al comunei Coroieni.

Pe ansamblu, beneficiarii de ajutor social sunt cam în grija viceprimarilor, care fac cu ei ecologizări, mai ales primăvara.. Asta dacă nu-şi scot adeverinţe medicale că sunt inapţi.

Citește și

loading...