SNMF a organizat joi, la Palatul Parlamentului, o dezbatere publică privind impactul nutriției în primele 1.000 de zile asupra sănătății viitorului adult, demers ce și-a propus să atragă atenția asupra importanței nutriției de la faza de concepție până la vârsta de doi ani, o fereastră unică de intervenție nutrițională pentru sănătatea viitorului adult.

Ea a susținut că "există o importantă relație între alimentația copilului și patologia adultului".

"Promovăm cu tărie alăptarea la sân, ca soluție pentru dezvoltarea luminoasă a copilului, element esențial al dezvoltării sănătății copilului și viitorului adult", a spus Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

El a amintit că "în ultimii ani, în România asistăm la o scădere a fenomenului de mortalitate infantilă și maternă, dar suntem departe de locul unde ar trebui să fim", în opinia lui Pană, trebuind "schimbată sănătatea mamei și a copilului", "inclusiv prin măsuri de educație. "Subiectul trebuie abordat cu cât mai mulți parteneri la masă — moașă, asistent social, echipa care trăiește în comunitate", a susținut secretarul de stat.

Prof.dr. Dumitru Matei, de la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului, a afirmat că o serie de boli cronice, care apar și la copil, precum hipertensiunea arterială (40%), obezitatea și supraponderabilitatea (20% la copii) sau osteoporoza, evoluează de multe ori silențios.

"Stilul de viață reprezintă un factor patogen pentru bolile cronice", a spus dr. Matei, amintind și influența factorilor genetici. El a insistat pe importanța sănătății nutritice, prin diminuarea aportului de proteine, a dulciurilor și a sării și creșterea preponderenței consumului de mâncare gătită în casă și de legume și fructe, precum și a practicării sportului.

Președintele Societății Române de Pediatrie, prof. dr. Marin Burlea, a declarat că perioada celor 1.000 de zile — perioada de sarcină, de la naștere la șase luni, de la șase luni un an, și perioada de până la doi ani — este, potrivit studiilor mondiale, deosebit de importantă pentru sănătatea copilului.

El a atras atenția că au început să apară forme de diabet tip 2 chiar din timpul copilăriei, ceea ce este îngrijorător, o alimentație incorectă în primele două luni poate genera disfuncții, tulburări insurmontabile în dezvoltarea cognitivă a copilului.

Președintele Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, Rodica Nassar, a anunțat că după ce în anul 2011 a fost contactată de reprezentanții UNICEF, care au propus o serie de dezbateri privind alăptarea la sân, a urmat o inițiativă legislativă care reglementează marketingul substituenților de lapte matern, care în următoarele săptămâni va intra în dezbaterea comisiei.

Vasile Cepoi, consilier pe probleme de Sănătate în Cabinetul Primului-Ministru, a menționat că a propus în urmă cu câțiva ani înființarea unui Consiliul Național pe probleme de sănătate, dar că, din păcate, nutriția, care e responsabilă de starea de sănătate a populației, nu a intrat încă pe agenda publică.

Prof. dr. Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a susținut că împreună cu Ministerul Sănătății trebuie gândită o abordare comună în privința nutriției copilului în primele 1.000 de zile, ca domeniu al protecției acestuia.

Și președintele Colegiului Farmaciștilor, Dumitru Lupuleasa, a pledat pentru importanța alăptării copilului cu lapte matern, dar și pentru hidratarea dintr-o sursă de apă controlată și evitarea excesului de proteine, nutrienților interziși (fructe de pădure, miere, margarină, carne de porc, vânat, produse fast food) în cadrul diversificării.

Dezbaterea, care reprezintă prima acțiune din cadrul unei campanii dedicată importanței nutriției în primele 1.000 de zile, a reunit reprezentanți ai autorităților publice, societăților și instituțiilor medicale din România, precum și factori de decizie din domeniul medical.

La dezbatere a fost semnat un document oficial de angajament prin care semnatarii și-au propus să susțină acele măsuri care acordă prioritate nutriției în primele 1.000 de zile, măsuri menite să ajute la reducerea deficiențelor nutriționale și la prevenirea bolilor care afectează stilul de viață și starea de sănătate a populației.

În Europa, bolile cardiovasculare sunt situate pe primul loc la mortalitate iar în România acestea sunt responsabile de 59% din numărul total de decese, mai mult decât toate formele de cancer, cauză a 19% din totalul deceselor înregistrate în țara noastră.

Totodată, România înregistrează o prevalență ridicată și în ceea ce privește obezitatea și excesul ponderal, 59% dintre români fiind afectați de aceste afecțiuni, 45% dintre copii preferând dulciurile, în locul legumelor, fructelor și lactatelor, iar 43,6% dintre copii având deficiență de fier la un an.

Citește și

loading...