„La data de 6 ianuarie 2022, urmare a sesizării din oficiu în conformitate cu art. 292 din Codul de procedură penală, la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrat un dosar penal privind comunicatul de presă emis pe 3 ianuarie 2022 de partidul AUR, intitulat ‘Experimentele ideologice asupra copiilor din România trebuie să înceteze!’, în care se efectuează cercetări in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31/2002, respectiv în varianta – minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia”, a transmis Parchetul General, într-un comunicat.

Potrivit art. 6 alin. 1 invocat, „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Comunicatul AUR ce făcea referire Holocaust

Asta după ce, pe 3 ianuarie, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis o declarație a copreședintelui Claudiu Târziu care, printre altele, acuza că în ultimii ani se desfășoară „acţiune sistematică de subminare” a învățământului românesc prin ridicarea la rangul de materii a unor ”teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală, istoria Holocaustului etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională”.

Reacție la afirmația AUR despre Holocaust

Ulterior, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a condamnat manifestările negaționiste ale AUR: „Astăzi, un lider AUR, protejat de imunitatea parlamentară, a catalogat Holocaustul din România drept o ‘simplă lecţie’ sau o ‘temă minoră’ în sistemul educaţional. Genocidul, distrugerea unei comunităţi pe criterii etnice să fie oare un subiect minor ce poate fi expediat în cadrul unei lecţii în sistemul educaţional? (…) A nega Holocaustul, în spatele imunităţii parlamentare, nu face decât să întreţină ura antisemită, ale cărei consecinţe politice au dus la Holocaust. A nega Holocaustul este o expresie clară de a nega democraţia”.

De asemenea, ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, a ținut să condamne „vehement atitudinea și afirmațiile jignitoare ale unor lideri politici care au considerat potrivit să califice genocidul din timpul Holocaustului drept o „temă minoră” de abordat în sistemul educațional din România”.

Amintim că, la finele anului trecut, președintele României a promulgat legea care prevede introducerea materiei școlare „Istoria Evreilor. Holocaustul” în programa școlară a învățământului liceal și profesional ca parte a trunchiului comun al anului 2023 – 2024.

Citește și

Herodot Grup Sighet