„În cadrul ședinței Sinodului mitropolitan (Mitropolia Sibiului – n. r.), ierarhii prezenți au luat act cu aprobare de dosarul de canonizare întocmit de Comisia specială teologică mitropolitană pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca. Dosarul complet și studiul document asupra sfințeniei vieții Cuviosului Părintelui nostru Arsenie vor fi înaintate spre examinare și decizie Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române” se arată în comunicatul oficial al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

Potrivit surselor G4Media.ro, la finalul lunii octombrie, va avea loc şedinţa Sfântului Sinod în cadrul căreia cei 55 de episcopi veniţi din ţară şi străinătate ar putea vota canonizarea părintelui Arsenie Boca. În interiorul Sinodului există şi câţiva ierarhi care s-ar împotrivi trecerii duhovnicului de la Prislop în tagma sfinţilor. Unul dintre vârfurile de lance în crearea curentului anti-canonizare ar fi IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, despre care instanţa a decis că a fost turnător la Securitate. Curentului produs de acesta i s-ar mai alătura şi alţi câţiva ierarhi din sudul țării. Voturile acestora nu ar avea cum să încline în vreun fel balanţa. Sunt prea puţine. Dacă trecerea în rândul sfinţilor a părintelui Arsenie Boca ar fi în cele din urmă decisă în octombrie, atunci când se va ţine Sinodul, slujba de canonizare ar putea avea loc pe 28 noiembrie la Mănăstirea Prislop, ziua în care acesta a trecut la cele veşnice.
Părintele Arsenie Boca s-a născut la 29 septembrie 1910. A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933) și la Academia de „Belle Arte” din București și un stagiu de documentare la Muntele Athos.A fost hirotonit diacon – necăsătorit în 1936 și preot, la 10 aprilie 1942. La 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop, redevenită atunci ortodoxă. A fost arestat de autoritățile comuniste în noaptea de 15/16 ianuarie 1951 și închis la Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari, nouă luni la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Eliberat la 17 martie 1952, s-a întors la Mănăstirea Prislop, participând la slujbe, pictând și lucrând în obștea mănăstirii. În anul 1955 era anchetat la Timișoara, suferind alte șase luni de detenție. În anul 1969 Mănăstirea Prislop a fost închisă, iar părintele Arsenie exclus din monahism, începând perioada de pribegie prin București și alte localități. În 1961 era angajat la Atelierele Patriarhiei, iar în 1968, pensionat. s-a retras la parohia Drăgănescu, lângă București, începând pictarea bisericii de aici. Ulterior s-a stabilit, cu o mică obște de maici, într-o casă din Sinaia. Spre sfârșitul vieții i s-a permis să se reîntoarcă la Prislop. A trecut la cele veşnice în 28 noiembrie 1989 la Sinaia şi a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop.

Controversele din viaţa sa

Faptul că părintele Arsenie Boca nu a fost canonizat până acum de Patriarhie, a alimentat tot mai mult suspiciunile care au planat asupra sfinţeniei vieţii acestuia. Unele voci din Biserică Română afirmau tot mai apăsat că dosarul de canonizare trebuie întocmit şi cercetat cu atenţie din cauza câtorva controverse din viaţa duhovnicului, controverse care, dacă ar fi adevărate, ar aduce atingere învăţăturii Bisericii, canoanelor ortodoxe şi nu în ultimul rând, conduitei creştine.

Citește mai mult pe g4media.ro

Citește și