Cele patru alternative respinse sunt:

1) Amendamentul C – Uniunea vamală: respinsă cu 273 voturi împotrivă şi 273 pentru
Propunerea conservatorului Ken Clarke prevedea ca orice acord al Brexitului să includă măcar un angajament de a negocia „o uniune vamală permanentă şi exhaustivă a Marii Britanii cu UE”. Acest amendament fusese respins cu o diferenţă de doar şase voturi, în votul iniţial de săptămâna trecută.

2) Amendamentul D – Piaţa unică 2.0: respinsă cu 282 împotriva şi 261 pentru
Propus de conservatorii Nick Boles, Robert Halfon, Dame Caroline Spelman, laburiştii Stephen Kinnock şi Lucy Powell şi de Stewart Hosie de la Partidul Naţional Scoţian, acest amendament propunea ca Marea Britanie să facă parte din Asociaţia Europeană de Schimb Liber (Efta) şi din Spaţiul Economic European (SEE). Astfel, Marea Britanie ar fi făcut parte în continuare din piaţa unică şi dintr-un acord privind controalele vamale cu UE după Brexit - Regatul Unit urma să aibă un cuvânt de spus privind viitoarele acorduri comerciale ale UE – până când se va ajunge la un nou acord ce ar garanta transportul de bunuri fără probleme şi o graniţă deschisă cu Irlanda.

3) Amendamentul E – Un vot al poporului: respinsă cu 292 împotriva 280 pentru
Propus de laburiştii Peter Kyle şi Phil Wilson, acest amendament prevedea ca acordul Brexitului care va fi aprobat de Parlament să fie votat şi de poporul britanic înainte de ratificare. Această opţiune a obţinut cele mai multe voturi săptămâna trecută, deşi a fost respinsă cu 295 de voturi împotrivă faţă de 268 pro.

4) Amendamentul G - Revocarea Articolului 50 în cazul unui Brexit fără acord: respinsă cu 292 împotriva şi 191 pentru.
Propus de Joanna Cherry de la Partidul Naţional Scoţian şi parlamentari de la alte partide, acest amendament prevedea amânarea procesului Brexitului, iar dacă acest lucru nu este posibil, Parlamentul ar fi urmat să aleagă între un Brexit fără acord şi revocarea Articolului 50. Ar fi urmat apoi o analiză pentru a examina ce relaţie viitoare ar fi acceptabilă pentru Bruxelles şi ar avea susţinerea majorităţii în Regatul Unit.

Ce înseamnă votul de luni din Parlamentul britanic
Parlamentarii britanici au avut luni seară o nouă rundă de voturi orientative („indicative votes”) în încercarea de a găsi o soluţie care ar putea fi susţinută de o majoritate parlamentară şi care să scoată astfel din impas procesul Brexitului, după respingerea de trei ori a acordului de retragere din UE convenit de premierul Theresa May cu blocul comunitar, scrie Agerpres.

Prima rundă de voturi orientative, desfăşurată săptămâna trecută, s-a încheiat cu respingerea tuturor celor opt moţiuni supuse la vot. Cele mai multe au fost acum propuse din nou de iniţiatorii lor, în aceeaşi formă sau puţin modificate. Din cele nouă texte propuse, preşedintele Camerei Comunelor, John Bercow, a selectat patru, toate fiind în cele din urmă respinse, la rândul lor.

Chiar dacă au fost respinse, moțiunile nu ar fi avut oricum forţă juridică, în schimb puteau pune presiune pe premierul Theresa May să urmeze o anumită cale în acest proces.

Noua dată a Brexitului - 12 aprilie
Conform deciziei luate de liderii europeni la ultimul summit, în condiţiile unui nou vot negativ al parlamentului britanic faţă de acord, ceea ce s-a întâmplat vineri pentru a treia oară, noua dată efectivă a Brexitului este 12 aprilie, aceasta fiind şi data până la care, conform aceleiaşi decizii, Londra trebuie să comunice Bruxelles-ului calea pe care doreşte să o urmeze în dosarul Brexitului.

Un summit european extraordinar a fost convocat în acest scop pentru 10 aprilie.

Camera Comunelor nu a reuşit să ofere un vot majoritar pentru acordul convenit de Theresa May cu Bruxelles-ul întrucât deputaţii pro-europeni consideră că acesta va menţine legături prea slabe cu UE, în timp ce deputaţii susţinători ai Brexitului au considerat că, dimpotrivă, Regatul Unit ar rămâne captiv în uniunea vamală europeană din cauza clauzei de „backstop” pentru frontiera nord-irlandeză, clauză pe care liderii europeni au refuzat să o renegocieze.

Citește și