Paștele este cea mai importantă sărbătoare din an, care aduce cu sine numeroase obiceiuri și tradiții. Există multe obiceiuri care aduc noroc, prosperitate și împliniri pe tot parcursul anului.

Unul dintre obiceiurile care face minuni de Paște este purtarea de haine noi. Acest lucru simbolizează curățarea trupească, dar și sufletească.

Obiceiul se leagă de venirea primăverii, iar hainele noi reprezintă faptul că omul are o legătură armonioasă cu natura care revine la viață.
Dacă vei respecta acest obicei, vei avea parte de belșug și noroc în casă.

Pentru un an bun poți încerca și spălatul pe față cu apa în care ai pus un ou roșu și un bănuț de argint. Astfel, creștinii își ating obrazul cu oul roșu pentru a avea sănătate, iar bănuțul îl lipesc de frunte pentru a aduce belșug și noroc.

Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște

De prima zi de Paște se leagă o mulțime de tradiții și obiceiuri.

Astfel, se spune că la masa de Paște trebuie să mănânci mai întâi un ou, pentru că el aduce sănătate pe parcursul anului, apoi pește și pasăre, pentru a fi sprinten ca peștele și ușor ca pasărea.

De asemenea, în dimineața de Paște este bine să privești prima oară într-un vas cu apă neîncepută, deoarece se spune că vei avea vederea bună în restul anului.

Tot în dimineața primei zile de Paște este bine să te speli pe față cu apă neîncepută, dintr-o cană nouă, în care s-a pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, toate semne ale sănătății, prosperității și sporului.

Un alt obicei în prima zi de Paşte este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei să mănânce un ou roşu, pască şi o bucăţică de slănină, pentru a fi „curaţi ca pasca, sănătoşi ca oul şi graşi ca porcul”.

Lumânarea Învierii, luată de la biserică, se păstrează în casă pentru a fi la îndemână când apar necazuri.

În trecut, fetele şi flăcăii obişnuiau, în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi sănătoşi, harnici şi iubiţi

În dimineaţa de Paşte e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului.

În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii ţineau toaca pe un deal şi o păzeau zi şi noapte.

Alţii se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzea de joi până luni, la ieşirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiţi cu mâncare şi băutură.

Apoi se făcea joc şi toţi coborau în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ţine până marţi, când toţi se întorc la casele lor.

Prima zi de Paște – tradiții, obiceiuri, superstiții

Tradiția din bătrâni spune că dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

Se spune că, dacă de Paşte se aşază o bucăţică de fier sub prag , va reprezenta protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.

În ziua de Paşte nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

De Paşte, există credinţă că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudee dragi. Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.

Copiii născuţi în prima zi de Paşte au noroc toată viaţa.

Cei care mor în prima zi de Paști se duc direct în Rai.

În Transilvania s-a practicat, tot în prima zi a Paștelui, Bricelatul. Flăcăul care a ieșit primul la arat îi pedepsea pe toți cei care greșiseră în vreun fel în postul care trecuse, bătându-i la tălpi cu un băț numit vergel. Obiceiul se termină cu o petrecere, repetată și în celelalte zile ale Paștelui.

În ziua de Paşte nu se mănâncă oul cu sare, întrucât se spune că vei transpira tot anul.

În zona Maramureșului, încă se păstrează una dintre cele mai frumoase tradiții de Paște. În dimineața primei zile de Pași, copiii cu vârsta până în 9 ani, merg la casele vecinilor și rudelor pentru a-i anunța de Învierea Domnului. Fiecare copil primește de la gazdă câte un ou roșu.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

Instructor auto-moto Sighet