„Dacă tu ai folosit un drept de veto nejustificat, atunci nu te aştepta, de exemplu, când Austria solicită să aibă şefia OSCE, ca România să nu folosească acelaşi drept de veto. Dar poate până se ajunge la această paralelă totuşi există demersuri diplomatice de a închide aceste lucruri”, a spus Marcel Ciolacu într-o conferință de presă la sediul PSD.

Potrivit informațiilor G4Media, Austria tatonează deja terenul pentru a strânge susținerea necesară ca reprezentantul său pe lângă OSCE să devină în 2023 secretar general al organizației.

Desemnarea noului candidat va avea loc în decembrie 2023, când expiră mandatul de trei ani deținut acum de Helga Maria Schmid (Germania), desemnată în decembrie 2020 în această funcție.

În 2020, România l-a susținut pentru funcția de secretar general OSCE pe Cristian Diaconescu, fost ministru al Justiției, al Afacerilor Externe și șeful Administrației Prezidențiale în al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu, dar negocierile dintre statele membre au dus la numirea contracandidatei sale din Germania. La acel moment, informații din lumea diplomatică arătau că Diaconescu a fost împins în cursă pentru ca, în urma negocierilor, România să blocheze de fapt numirea unui candidat maghiar în funcția de Înalt Comisar pentru Minorități Naționale. În cele din urmă, candidatul Ungariei a ratat funcția vizată.

Spre deosebire de alte organizații internaționale, desemnarea secretarului general al OSCE și al celorlați ocupanți ai posturilor de conducere se face prin negociere între statele membre și e nevoie de consens. De obicei, audierea candidaților are loc la Viena, iar țara care deține președinția rotativă joacă rolul mijlocitorului.

OSCE este o organizație ce reunește 57 de state și gestionează situațiile de securitate. Reprezentanții săi joacă un rol-cheie în conflicte precum cele înghețate din Transnistria ori zona Caucazului.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și