Cartea analizeaz─â mi╚Öc─ârile de protest ale afro-americanilor din SUA dar, ├«n m─âsura ├«n care sunt ghidate de o ideologie ╚Öi se manifest─â ca furie distructiv─â la adresa unor simboluri culturale, aceste mi╚Öc─âri pot fi ├«n╚Ťelese mai bine prin conceptualizare, adic─â prin raportare la alte evenimente istorice de aceea╚Öi factur─â, precum proletcultismul din faza incipient─â a Uniunii Sovietice, sau a╚Öa-zisa ÔÇ×revolu╚Ťie cultural─âÔÇŁ din China comunist─â de pe vremea dictatorului Mao Zedong.

Mi╚Öcarea ÔÇ×Black Lives MatterÔÇŁ din America contemporan─â are ├«n comun cu marxismul ╚Öi cu proletcultismul sovietic o anumit─â ÔÇ×idee mesianic─âÔÇŁ dup─â cum o nume╚Öte Nicolae Iuga, adic─â o reprezentare despre un exponent social menit s─â salveze lumea. La Marx ╚Öi ├«n proletcultism pe post de Mesia se afl─â proletariatul, iar ├«n neo-bol╚Öevismul american contemporan dimensiunea mesianic─â este distribuit─â egal asupra tuturor minorit─â╚Ťilor imaginabile: rasiale, sexuale, negri, imigran╚Ťi, comunit─â╚Ťi LGBT ╚Ö.a.m.d. Fiecare minoritate se simte egal ├«ndrept─â╚Ťit─â s─â pretind─â c─â este chemat─â s─â m├óntuiasc─â lumea.

├Än SUA, apari╚Ťia mi╚Öc─ârii ocazionate de uciderea unui delicvent negru de c─âtre poli╚Ťi╚Öti albi, a fost favorizat─â de discriminarea pozitiv─â a acestei minorit─â╚Ťi rasiale ╚Öi de conduita care s-a numit ÔÇ×political correctnessÔÇŁ. Originea no╚Ťiunii se afl─â ├«n preten╚Ťia just─â ├«n sine a instan╚Ťelor de judecat─â ca, ├«n fa╚Ťa lor, p─âr╚Ťile s─â nu vorbeasc─â una la adresa celeilalte folosind termeni denigratori. Apoi, treptat, corectitudinea politic─â s-a extins la polite╚Ťea rela╚Ťiilor umane ├«n general, pretinz├ónd ca oamenii s─â aib─â grij─â s─â nu se exprime ├«n vreun fel ├«n care s─â ofenseze pe cei care sunt dezavantaja╚Ťi sau discrimina╚Ťi. Ceea ce p─ârea ini╚Ťial o chestiune de bun─â cre╚Ötere ╚Öi de bun sim╚Ť a degenerat ├«n timp ├«ntr-un fel primejdios. Pe nesim╚Ťite, recomand─ârile cu privire la ce nu trebuie s─â spunem devin obliga╚Ťii cu privire la ce trebuie s─â spunem, devin imperative juridice sanc╚Ťionate prin hot─âr├óri ╚Öi regulamente, ironia poate deveni articol de lege penal─â, tactul comportamental fa╚Ť─â de minorit─â╚Ťile sexuale de exemplu devine obliga╚Ťia impunerii agresive a homosexualit─â╚Ťii ├«n detrimentul majorit─â╚Ťii normale, reticen╚Ťa izvor├ót─â din bunul sim╚Ť este transformat─â institu╚Ťional ├«n cenzur─â brutal─â, fantezia ├«n spe╚Ť─â prime╚Öte incon╚Ötient tr─âs─âturi de paranoia. Exemplele cenzurate se ├«nmul╚Ťesc, f─âr─â ca nimeni s─â realizeze gravitatea instaur─ârii unei Cenzuri ca atare.

Aceast─â dictatur─â la nivelul limbajului, respectiv corectitudinea politic─â ├«mpins─â p├ón─â la paranoia, este cea care a favorizat ÔÇ×revolu╚Ťia cultural─âÔÇŁ din Occidentul contemporan. Preten╚Ťiile de ÔÇ×corectitudine politic─âÔÇŁ nu au f─âcut dec├ót s─â traseze ni╚Öte crevase ad├ónci, ├«n toate direc╚Ťiile, pe ╚Ťesutul viu al spiritului comunitar. Au rezultat o mul╚Ťime de grup─âri tribale, separate unele de altele prin preten╚Ťii de nediscriminare reciproc─â ╚Öi care se privesc unele pe altele cu o latent─â ostilitate reciproc─â. Este vorba de o schizofrenie profund─â ├«n sens cultural. O astfel de falie de tip schizoid este cea creat─â ├«n SUA ├«ntre albi ╚Öi negri. O ÔÇ×revolu╚Ťie cultural─âÔÇŁ ├«n sens maoist, o problem─â de mentalitate stupefiant─â, ├«n care oameni de ras─â alb─â, poli╚Ťi╚Öti, autorit─â╚Ťi publice sau simpli cet─â╚Ťeni, se a╚Öeaz─â ├«n genunchi ├«n fa╚Ťa unor adun─âri de indivizi de culoare neagr─â ╚Öi ├«╚Öi cer iertare pentru ni╚Öte vinov─â╚Ťii imaginare, ├«n cel mai bun caz istorice, dar care nu sunt nicidecum vinov─â╚Ťiile lor personale.

De╚Öi ├«nrudit─â cu leninismul, proletcultismul ╚Öi maoismul, actuala mi╚Öcare cu punctul de plecare ├«n anti-rasism nu poate fi catalogat─â nici ca ÔÇ×neo-socialismÔÇŁ, pentru c─â este diferit─â de socialismul european tradi╚Ťional, ├«n sensul c─â promotorii ei sus╚Ťin ecologismul ╚Öi sunt de acord cu major─ârile de taxe inclusiv pentru s─âraci, at├óta timp c├ót r─âm├ón neatinse principiile ÔÇ×politicaly correctnessÔÇŁ, ale ÔÇ×egalit─â╚Ťii de genÔÇŁ ╚Öi este p─âstrat─â deschiderea c─âtre ÔÇ×comunitatea LGBTÔÇŁ ╚Öi imigran╚Ťi.

Vechiul bol╚Öevism european a ├«nsemnat ura fa╚Ť─â de burghezie, fa╚Ť─â de clasa exploatatoare ╚Öi contribu╚Ťia lui Marx a fost s─â ridice aceast─â atitudine la rang de teorie, ├«n timp ce acest neo-bol╚Öevism american, deocamdat─â f─âr─â o teorie anume, ├«nseamn─â mai mult ura fa╚Ť─â de sine, fa╚Ť─â de propria na╚Ťiune ╚Öi fa╚Ť─â de propria civiliza╚Ťie. Du╚Ömanul de clas─â nu mai este acuma burghezul exploatator, ci omul cre╚Ötin, alb ╚Öi c─âs─âtorit cu o femeie. Lupta de clas─â din marxism-leninism a devenit acuma o lupt─â ├«mpotriva majorit─â╚Ťii oamenilor albi ╚Öi normali, pentru afirmarea oamenilor de culoare ╚Öi a minorit─â╚Ťilor sexuale. Cununa de spini a suferin╚Ťei suportat─â pe nerept a trecut, pe nesim╚Ťite, de pe capul fo╚Ötilor sclavi negri ╚Öi al urma╚Öilor lor de azi, pe capul homosexualilor ╚Öi al lesbienelor. Dar oare eliminarea homofobiei ╚Öi a prejudec─â╚Ťilor rasiale va conduce automat la prosperitatea economic─â a acestor categorii, f─âr─â s─â fie nevoie de munc─â din partea lor?

╚śi iat─â c─â minorit─â╚Ťile rasiale, odat─â privilegiate, se ├«ntorc ├«mpotriva actualei majorit─â╚Ťi occidentale, practic├ónd la r├óndul lor fa╚Ť─â de aceasta tot o form─â de rasism, una ├«ntoars─â pe dos. ╚śi astfel, lupta de clas─â de odinioar─â nu mai este azi lupta ├«mpotriva clasei exploatatoare, ci ├«mpotriva clasei muncitoare, lupta este una a abera╚Ťiilor ├«mpotriva normalit─â╚Ťii.

Citește și

loading...