Proiectul modifică Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Potrivit proiectului, „persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de un an de zile înaintea datei scrutinului îşi vot putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul”. În acest caz, alegătorii vor vota pe lista suplimentară.

Proiectul mai prevede că, trimestrial, persoana care a solicitat acordarea reşedinţei este obligată să reconfirme adresa declarată ca reşedinţă printr-o declaraţie pe proprie răspundere care poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă public, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

Totodată, pentru înscrierea reşedinţei, solicitantul va completa, pe lângă cerere, şi o declaraţie pe proprie răspundere prin care declară că locuieşte în respectiva locaţie mai mult de 15 zile pe lună.

„La înscrierea reşedinţei, găzduitorul, persoană fizică sau juridică, va completa o declaraţie pe proprie răspundere că la respectiva adresă nu au reşedinţa mai mult de două persoane care nu aparţin aceleiaşi familii. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin două menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată”, mai prevede actul normativ.

Iniţiatorul a menţionat, în expunerea de motive a proiectului, că modificările propuse au scopul de a preveni „turismul electoral” şi distorsionarea rezultatului alegerilor.

„În urma unei analize făcute pe 200 de localităţi unde s-a observat o migraţie suspectă la alegeri locale din anii 2016 şi 2020 s-a constatat că numărul de vize de flotant a fost de 20.000, evident, aproape toate emise în preajma alegerilor, în timp ce în anii fără alegeri, numărul maxim de vize de flotant care au fost emise în aceste 200 de localităţi pe care le-am studiat a fost de 2.000, adică de 10 ori mai puţin”, a explicat deputatul PNL.

Potrivit lui Gigel Ştirbu, în aceste cazuri viza de flotant a fost obţinută doar pentru votul primarului.

„Sunt oameni care îşi fac viză de flotant cu 3, 4, 5 zile înainte, o săptămână sau cu o lună înainte de ziua alegerilor. Apoi, îşi exercită dreptul constituţional de a vota acolo, iar patru ani de zile nu mai calcă în acea localitate”, a explicat iniţiatorul proiectului.

Actul normativ va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor care este for decizional.


Preluare: G4media.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și