Potrivit Oficiului european pentru Statistică (Eurostat), România a avut a cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2013, atât comparativ cu precedentele trei luni cât și cu perioada iulie-septembrie 2012. Cu o creștere economică trimestrială de 1,6%, România a fost lider în UE, urmată de Letonia (1,2%), Marea Britanie și Ungaria (ambele cu 0,8%).

Creșterea economică peste așteptări și continuarea consolidării fiscale, cea mai mică rată a inflației de după 1989, deficitul de cont curent de circa 2% din PIB și evoluțiile record ale exporturilor, producției industriale și a celei agricole, reprezintă semnale că în 2013 România a intrat într-un nou ciclu economic, a declarat recent, pentru AGERPRES, consilierul premierului Victor Ponta, Cristian Socol. Alte elemente care arată intrarea României într-un nou ciclu economic sunt randamentele minime istorice la împrumuturi și creșterea bursei.

Unul dintre factorii care au transformat România într-una dintre economiile europene cu cea mai rapidă creștere poate fi considerat și programul cu Fondul Monetar Internațional, văzut ca un semnal pozitiv pentru investitorii străini.

La sfârșitul lunii iunie, România a finalizat cu succes cel de-al doilea acord Stand-by cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dar oficialii Fondului au apreciat că avansul economiei este încă modest și riscurile pentru economie încă există. Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat inițial pe 25 martie 2011 și extins cu trei luni, fiind unul preventiv. Trei luni mai târziu, Board-ul executiv al Fondului Monetar Internațional a aprobat solicitarea României de încheiere a unui nou acord de tip stand-by preventiv, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani. Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internațional, de la declanșarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009.

MFP a împrumutat de la bănci peste 48,5 miliarde lei în 2013, la care se adaugă împrumuturi de peste 3,5 miliarde euro și 1,5 miliarde dolari

La un Produs Intern Brut /PIB/ estimat pentru 2013 la 140 miliarde euro (7.000 de euro/locuitor), veniturile statului sunt estimate la 46 miliarde de euro, reprezentând 2.300 de euro pe persoană, iar cheltuielile statului la 49 miliarde de euro (2.450 de euro pe persoană). Asistența socială, sănătatea și transporturile sunt domeniile care au beneficiat în 2013 de cele mai mari alocări bugetare, urmate de educație și cercetare, agricultură și dezvoltare rurală, ordine publică și siguranță națională, administrație, de locuințe, servicii și dezvoltare publică, apărare, protecția mediului.

Pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, MFP a împrumutat în 2013 de la băncile comerciale locale peste 48,5 miliarde lei, prin titluri de stat, la care se adaugă emisiuni de obligațiuni în valută, pe piața internă și pe piețele externe, de peste 3,5 miliarde de euro și 1,5 miliarde de dolari. La a doua (ultima) rectificare bugetară din 2013, autoritățile au majorat deficitul bugetar cu 0,2% din PIB, la 2,5% pe metodologie cash și 2,6% pe metodologia ESA (a Uniunii Europene), majorarea fiind destinată exclusiv cofinanțării fondurilor europene.

Absorbția fondurilor structurale și de coeziune de la UE a crescut în acest an de la 9,7% la aproape 30% în termeni de plăți intermediare de la Comisia Europeană

Premierul Victor Ponta a anunțat, pe 29 noiembrie, că România a atins un grad de 27% în absorbția fondurilor europene și că se așteaptă ca obiectivul de 30% fixat pentru anul acesta să fie atins. "Suntem la 27% grad de absorbție, suntem încă ultimii din Europa, deci avem foarte mult de recuperat. (...) Am pornit de la 7%. Suntem țara care în 2013 a avut cea mai mare creștere semnificativă, dublu față de Italia, care e pe locul doi, sau Grecia. Obiectivul de 30% până la sfârșitul anului va fi atins", a declarat primul-ministru.

Anterior, pe 21 noiembrie, ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, afirma că România încheie anul pe primul loc în ceea ce înseamnă rambursări de fonduri dintre toate statele membre, cu peste 75% creștere față de perioada 2008-2012. Valoarea fondurilor structurale și de coeziune rambursate României în perioada 1 ianuarie — 7 noiembrie 2013 a depășit 2,6 miliarde de euro, suma fiind rambursată în contul proiectelor derulate de beneficiarii din sectorul public și privat, conform Ministerului Fondurilor Europene.

Premieră pentru România — Ținta de inflație a BNR ar putea fi ratată, dar nu din cauza creșterii prețurilor, ci a inflației prea mici

Ținta de inflație a Băncii Naționale a României /BNR/ este de 2,5%, plus/minus un punct procentual, ceea ce înseamnă că, dacă inflația se situează între 1,5% și 3,5%, ținta este atinsă. În 2013, inflația a scăzut la cel mai mic nivel după anul 1989. Pe primele 11 luni din 2013, inflația a fost de 1,22%, iar dacă în decembrie creșterea prețurilor va fi mai mică de 0,28% inflația anuală va fi sub 1,5%, ținta fiind ratată în mod neașteptat din cauza inflației mai mici. Potrivit BNR, temperarea inflației a fost determinată de producția agricolă peste medie (s-a manifestat un efect de bază favorabil asociat recoltei slabe din anul 2012), reducerea cotei TVA de la 24% la 9% pentru pâine, făină și alte produse de panificație, persistența deficitului de cerere, îmbunătățirea anticipațiilor inflaționiste, aprecierea nominală a leului față de dolarul SUA și de evoluția relativ stabilă a cotațiilor euro/leu.

În 2013, BNR a revizuit, de mai multe ori, în scădere prognoza de inflație pentru acest an, de la 3,5% la 3,2%, apoi la 3,1% și în final la 1,8%. De asemenea, începând din luna iulie, BNR a redus dobânda de la 5,25% la 5% pe an, apoi la 4,5% pe an, la 4,25% pe an, iar în noiembrie la 4% pe an.

Un an calm pentru cursul de schimb

Anul 2013 a fost unul bun pentru moneda națională, cu minime mai mici decât în anul anterior și cu variații mai puțin ample decât cele la care ne putem aștepta în viitor, potrivit estimărilor economiștilor din bănci. La începutul anului, pe data de 3 ianuarie, cursul de schimb a fost 4,4153 lei/euro. Cea mai bună cotație a fost înregistrată pe 3 mai, 4,3072 lei/euro, iar cea mai slabă pe data de 7 iunie când un euro a fost cotat oficial la 4,5535 lei.

Astfel, 2013 este un an mai bun dacă îl comparăm cu 2012, când moneda națională a consemnat minime istorice în raport cu euro. Ziua în care România a avut cea mai depreciată monedă anul trecut pe 3 august, atunci când cursul a atins nivelul de 4,6481 lei/euro.

Noul sistem de plată a TVA la încasarea facturii s-a aplicat de la 1 ianuarie 2013

Noul sistem de TVA, care presupune plata taxei la încasarea facturii și nu la emiterea ei, a început să se aplice de la 1 ianuarie 2013. Noul sistem presupune că exigibilitatea taxei intervine la momentul încasării contravalorii livrărilor/prestărilor efectuate sau, în cazul facturilor neîncasate, în cea de-a 90-a zi calendaristică de la data emiterii facturilor.

Conform Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2013 două categorii de contribuabili au aplicat obligatoriu noul sistem de TVA — persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activității economice în România, a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depășește plafonul de 2.250.000 lei și persoanele impozabile, cu sediul activității economice în România, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic curent.

Deși gândit ca o măsură care să vină în sprijinul mediului de afaceri, în practică noul sistem de TVA a creat probleme IMM-urilor, iar autoritățile au decis ca sistemul să devină opțional din 2014.

La 1 februarie a intrat în vigoare noul Cod Fiscal. Alte măsuri fiscale au fost adoptate pe parcursul anului, printre care reducerea TVA la pâine, de la 1 septembrie

După ce, la finalul anului 2012, INS a anunțat diferențe importante la datele privind Produsul Intern Brut în perioada 2011-2012, autoritățile au efectuat unele ajustări în proiectul de buget pe 2013 și au introdus un pachet de măsuri fiscale care ar fi trebuit să aducă la buget sume suplimentare de 3 miliarde lei. Noul Cod Fiscal, intrat în vigoare la 1 februarie, a vizat o simplificare a impozitării veniturilor pentru microîntreprinderi, IMM-uri și extinderea bazei de impozitare a veniturilor obținute din agricultură. De asemenea, au fost instituite impozite pentru veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului la gaze de către producătorii de gaze naturale, o taxă pe transportul electricității și gazelor naturale și un impozit suplimentar de 0,5% pe extracția și valorificarea resurselor naturale, cu excepția gazelor naturale, având în vedere că acestea au fost reglementate anterior.

Revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor din activități agricole a vizat includerea veniturilor din creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală precum și a veniturilor din silvicultură și piscicultură, precum și determinarea venitului anual pentru veniturile din activități agricole numai pe baza normelor anuale de venit și eliminarea modalității de determinare a venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.

TVA la pâine a fost redusă de la 24% la 9%, din septembrie. Ordonanța care vizează reducerea TVA pentru pâine și majorarea accizelor la alcool și la unele produse de lux a fost adoptată de Guvern la finalul lunii iulie. Măsura vizează implementarea unei cote reduse a TVA de 9% pentru livrarea de pâine, grâu și făină și combaterea fraudei fiscale în domeniului comerțului cu pâine. Cota redusă se aplică pe tot lanțul de producție și distribuție. În baza aceleiași ordonanțe, a fost extinsă sfera de aplicare a accizelor nearmonizate pentru o serie de produse de lux: bijuterii din aur/platină, mai puțin verighete, confecții din blănuri naturale, autoturisme și autoturisme de teren, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm cubi, arme de vânătoare și arme de uz personal, precum și muniția aferentă, iahturi și alte nave și ambarcațiuni, cu sau fără motor, pentru agrement.

Reprezentanții Guvernului au spus că TVA ar putea fi redusă și pentru alte alimente, chiar de anul viitor, dacă vor exista condiții și dacă măsura aplicată în cazul pâinii se va dovedi una de succes.

Agricultura — sectorul care a înregistrat producții vegetale clasate în recordul ultimilor 40 de ani și care a susținut peste așteptări economia României — a fost vedeta anului 2013

De la o prognoză de 1,6% în primăvara acestui an, creșterea economică a României a fost revizuită în sus la 2,2% pentru finele lui 2013, avansul valorii adăugate brute din agricultură fiind estimat la 11,9%, față de procentajul inițial de 6,4%. Pe fondul unor condiții meteo favorabile, dar și al unor măsuri luate de autorități în sectorul irigațiilor, producția vegetală va depăși în acest an 22 de milioane de tone, fiind aproape de nivelul anului 2011, dar cu 50% mai mare decât anul trecut, an în care seceta "a pârjolit" recoltele până la un nivel de numai 14 milioane de tone.

Cireașa de pe tort, în 2013, a fost scăderea TVA la pâine și produse de panificație de la 24% la 9%, măsură așteptată de industria de morărit și panificație care se luptă anual cu o evaziune de 70%, dar care nu a adus, deocamdată, rezultatele așteptate în privința încasărilor la buget, chiar dacă la raft pâinea s-a ieftinit, în medie, cu 12%, iar consumul a crescut cu circa 15 procente.

Tariful reglementat pentru energia electrică a crescut cu 6% de la 1 ianuarie 2013, dar, de la 1 iulie, acesta a fost redus în medie cu 1,3% pentru consumatorii finali.

La începutul lunii iunie, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență 57/2013, prin care s-a amânat temporar acordarea unui certificat verde pentru hidrocentralele noi cu o putere instalată de cel mult 10 MW, a unui certificat verde pentru centralele eoliene și a două certificate pentru centralele electrice solare. Aceasta a însemnat o reducere a facturilor consumatorilor în medie cu 5%. Contravaloarea certificatelor verzi pe care le primesc producătorii de energie din surse regenerabile este evidențiată separat în factură și, până la 1 iulie, însemna în jur de 10% din totalul facturii plătite de consumatorii casnici de electricitate.

În ceea ce privește prețul pentru gaze naturale, acesta a crescut, de la 1 februarie, pentru clienții noncasnici, cu 5%, în medie. Pentru consumatorii casnici, prima majorare a fost la 1 iulie 2013, când prețul reglementat a crescut cu 8% pentru consumatorii casnici și cu 3% pentru cei noncasnici. Potrivit ANRE, datorită evoluțiilor favorabile ale prețului de import și a necesarului de import pentru acoperirea consumului, creșterea prețului final pentru consumatorii noncasnici a fost mai mică decât cea prevăzută în calendarul de eliminare treptată a prețurilor reglementate de 5%.

De la 1 octombrie, prețul gazelor a fost majorat cu până la 1% pentru consumatorii casnici, în timp ce tarifele pentru industrie au crescut cu maximum 2%, odată cu parcurgerea unei noi etape din calendarul de liberalizare a pieței.

Producția industrială a crescut cu 7,4% în primele 10 luni din 2013 comparativ cu perioada similară din 2012, după un avans de 10,6% în luna octombrie 2013 comparativ cu octombrie 2012. Conform datelor publicate de Oficiul european de Statistică — Eurostat, România a înregistrat, în octombrie, comparativ cu aceeași lună din 2012, cel mai semnificativ avans al producției industriale în rândul statelor UE, de 10,2%. Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează pentru acest an o creștere a producției industriale de 4%. În primăvară, CNP estima o creștere a producției industriale de 1,5%.

Timbrul de mediu a înlocuit taxa de primă înmatriculare și a intrat în vigoare pe 15 martie.

În actuala formulă de calcul nu mai este esențială capacitatea cilindrică a mașinilor, întrucât aceasta este, oricum, inclusă în impozitul anual pe care îl plătesc posesorii de autoturisme. Taxa se calculează în principal în funcție de emisia de bioxid de carbon, luată în calcul în proporție de sută la sută, față de un cuantum de 30% în formula de calcul anterioară.

Încasările din timbrul de mediu pe primele zece luni din 2013 se cifrează la 606,4 milioane lei, iar restituirile de taxe anterioare de poluare însumează 467,32 milioane lei, potrivit președintelui Administrației Fondului de Mediu (AFM), Adrian Gearâp.

Românii continuă să prefere mașinile second-hand la șase ani de la crearea taxei auto, al cărei scop fusese în anul adoptării, 2007, reducerea poluării prin descurajarea înmatriculărilor de mașini "la mâna a doua". Taxa auto a fost modificată până acum de nouă ori, iar România a riscat chiar declanșarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.

Pe de altă parte, vânzările de autovehicule noi în România au consemnat, în primele 11 luni ale anului, un recul de 8,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2012, la autoturisme scăderea fiind de 7,2%, relevă datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme /APIA/. La autoturisme, topul pe mărci după 11 luni din 2013 este condus de Dacia, cu 20.599 unități vândute, respectiv 33,2% din total, urmată de Volkswagen (6.927 unități/11,2%), Skoda (4.956 unități/8%), Renault (3.661 unități/5,9%), Ford (3.367unități/5,4%) și Opel (2.546 unități/4,1%).

Pe modele, Dacia Logan rămâne pe primul loc, clasamentul fiind completat de Sandero, Duster, Skoda Octavia și Volkswagen Golf.

Programul Rabla a debutat cu întârziere în 2013, tichetele au fost distribuite din 15 mai.


Tichetul este de 1.500 euro (6.500 lei), iar repartizarea nu a mai fost egală pe fiecare unitate administrativ-teritorială, ci a ținut cont de numărul mașinilor mai vechi de 10 ani în parcul auto al unităților administrativ-teritoriale. Un număr de 10.938 autoturisme noi au fost achiziționate prin Programul Rabla 2013, dintr-un total de 46.667 mașini noi înmatriculate în primele zece luni din acest an, potrivit AFM. Vechimea medie a mașinilor casate prin Rabla 2013 este de 22,5 ani.

Programul Rabla are ca scop înlocuirea mașinilor mai vechi de 10 ani, iar ediția 2013 a debutat cu întârziere, bugetul AFM fiind aprobat la sfârșitul lunii aprilie. Inițial, autoritățile au alocat 20.000 de tichete Rabla pentru persoane fizice, persoane juridice și instituții publice, apoi au suplimentat programul cu 3.000 de tichete. Peste jumătate din parcul auto național are o vechime mai mare de 12 ani.

Guvernul a decis în iulie să acorde numai în lei garanțiile în programul Prima Casă; până la acel moment creditele erau acordate în marea majoritate în euro


În ședința din 30 iulie, Guvernul a aprobat suplimentarea plafonului garanțiilor destinate Programului "Prima casă" cu un miliard de lei, din care 300 milioane pentru achiziția locuințelor ANL. Garanțiile se acordă numai în monedă națională și se vor plăti tot în monedă națională. ANL derulează de mai mulți ani Programul de construcție de locuințe pentru tineri, destinate închirierii, cu posibilitatea de cumpărare de către chiriași după un an de închiriere neîntreruptă.

2013 — cel mai bun an din istoria bursei, după vârful din 2007

Ofertele publice ale companiilor de stat au făcut ca 2013 să fie cel mai bun an din istoria bursei locale, în ultimii șase ani, după vârful atins în 2007, înaintea crizei economice. Oferta publică primară inițială de vânzare a 10% din acțiunile Societății Naționale Nuclearelectrica s-a derulat în perioada 9 — 20 septembrie 2013 și s-a încheiat cu succes. Nuclearelectrica a obținut de pe bursă 281,877 milioane de lei.

Romgaz este cea de-a doua companie cu capital majoritar de stat a cărei oferta publică inițială /IPO/ s-a desfășurat în acest an (în perioada 22 — 31 octombrie), după Nuclearelectrica (din perioada 9 — 20 septembrie), fiind inclusă în calendarul de privatizare prin bursă anunțat de Guvernul României. Oferta publică inițială prin care statul a vândut 15% din acțiunile Romgaz a început pe 22 octombrie și s-a încheiat pe 31 octombrie 2013, iar statul român a obținut astfel o sumă totală de 1,734 miliarde de lei (390,9 milioane euro, respectiv 534,63 milioane dolari).

IPO-ul Romgaz reprezintă prima ofertă publică a unei companii de stat românești la Londra.

Tot în acest an, s-a mai desfășurat și oferta publică secundară de vânzare de acțiuni a companiei Transgaz, listată la BVB din anul 2008.

Oltchim Râmnicu Vâlcea, ținut pe "aparatele insolvenței"

Anul 2013 a fost unul extrem de dificil pentru Oltchim, la finele lunii ianuarie combinatul intrând oficial în insolvență, după ce, timp de 40 de ani, a fost inima economiei județului Vâlcea. De la 10.000 de angajați, câți avea în perioada sa "de glorie", Oltchim a rămas, la sfârșitul anului acesta, cu aproximativ 2.300, iar de la cifrele de afaceri de sute de milioane de euro pe care le înregistra în perioada post-decembristă, a ajuns 11,3 milioane de euro, raportați în luna septembrie, în condițiile funcționării la 25% din capacitate.

Privatizarea CFR Marfă a eșuat în toamna lui 2013, întrucât clauzele suspensive de care era condiționată finalizarea tranzacției nu au fost îndeplinite, iar cumpărătorul, Grup Feroviar Român, nu a plătit întreaga sumă licitată până la 14 octombrie, când era data-limită prevăzută în Hotărârea de Guvern.

Compania Grup Feroviar Român a fost declarată pe 20 iunie 2013 câștigătoare a competiției pentru privatizarea CFR Marfă, iar contractul de vânzare-cumpărare a pachetului de 51% din capitalul social al societății către societatea comercială Grup Feroviar Român a fost semnat în data de 2 septembrie 2013. Prețul oferit de GFR a fost de 202 milioane de euro.

Procedura de privatizare a companiei CFR Marfă a fost reluată, iar termenul de finalizare este mai 2015.

Pe de altă parte, la finalul lunii iunie Hidroelectrica a ieșit din insolvență. Consiliul de supraveghere a preluat de la administratorul judiciar atribuțiile de management operativ împreună cu noul directorat. "Evoluția indicatorilor companiei ne da încredere că această procedură a insolvenței și-a atins scopul. Dacă în primele cinci luni ale anului trecut compania înregistra pierderi de 190 milioane de lei, în aceeași perioadă a acestui an Hidroelectrica a consemnat un profit record de 399 milioane de lei, cu 110 milioane de lei decât profitul consemnat în tot anul 2010, un an în care a fost consemnată o producție record de 19,8 TW", a arătat Remus Borza, administratorul companiei în perioada insolvenței. Lichiditatea companiei a crescut de 20 de ori iar la momentul deschiderii procedurii insolvenței, în 20 iunie 2012, Hidroelectrica risca falimentul. Hidroelectrica a intrat în insolvență cu peste 4,4 miliarde de lei datorii și cu pierderi de 350 milioane de lei după primul semestru al anului 2012.

Salariul minim pe economie a crescut la 750 de lei de la 1 februarie și la 800 de lei de la 1 iulie

Salariul de bază minim brut pe economie, garantat în plată, a fost majorat de la 1 februarie de 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună, respectiv 4,44 lei/oră, iar de la 1 iulie a fost majorat la 800 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună, ceea ce reprezintă 4,74 lei/oră.

Încheierea unui contract individual de muncă sub nivelul menționat constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei. Începând din 1 ianuarie 2012 și până în prezent, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost de 700 lei lunar.

Rata șomajului înregistrată la sfârșitul lui noiembrie, la nivel național, a fost de 5,60%, mai mare cu 0,20 de puncte procentuale raportat la luna precedentă și față de cea aferentă lui noiembrie 2012. Numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, la finele lunii noiembrie, a fost de 507.607 persoane, cu 18.347 mai multe față de sfârșitul lui octombrie.

Bucureștiul, gazda negocierilor economice și politice dintre China și Europa Centrală și de Est

La finele lunii noiembrie, Bucureștiul a fost timp de trei zile gazda negocierilor economice și politice dintre China și Europa Centrală și de Est. Înalți demnitari din China și din 15 țări europene, la care se adaugă România, au discutat la București, despre evoluțiile relațiilor politice dintre cele două continente, în timp ce peste o mie de oameni de afaceri din aceleași țări au negociat investiții de miliarde de euro.

În cadrul Forumului Economic China-Europa Centrală și de Est, au fost discutate proiecte importante pentru România precum realizarea liniei feroviare de mare viteză pe ruta Viena — București — Constanța, proiect în valoare de 11 miliarde lei, discuțiile cu partenerii chinezi pe această temă fiind programate atunci pentru luna decembrie.

De asemenea, în sectorul agricol, pe zona de bovine au fost stabilite angajamente pentru a exporta în China 500.000 de capete în următorii 5 — 7 sau 10 ani, iar pe ovine de 4 — 5 milioane de capete.

Discuțiile cu partenerii chinezi au vizat și zona de turism, în special de turism balnear, dar și proiecte de infrastructură rutieră, precum Centura Bucureștiului și Autostrada Craiova-Pitești.

Companiile chineze s-au arătat interesate să investească peste cinci miliarde de euro în proiecte energetice în România, iar primele contracte ar putea fi semnate anul viitor. Printre aceste proiecte se numără proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, termocentrala Rovinari și reabilitarea grupurilor 3 și 4 de la termocentrala Mintia-Deva.

Citește și