În top 10 țări din cadrul indexului EY, Franța urcă o poziție, ajungând pe locul 7, în urma anunțului privind intenția de participare la licitația de achiziționare de panouri solare cu capacitate 3 GW în următorii trei ani. În același timp, în această țară este în plină desfășurare construcția unei fabrici de producție de panouri solare pentru acoperirea a 1000 de kilometri de drumuri.

"Corectarea drastică a schemei de sprijin pentru electricitatea produsă din surse regenerabile și incertitudinea privind perspectivele acestei scheme pe termen scurt, mediu și lung, au determinat scăderea atractivității României pentru noi investiții în domeniu. Mulți deținători de parcuri eoliene și solare, amenințați de faliment, caută să le vândă, în timp ce potențialii cumpărători oferă prețuri încă inacceptabile. În plus, asimilarea turnurilor turbinelor eoliene drept construcții impozitabile a contribuit suplimentar la înrăutățirea sentimentului investitorilor", a declarat Valeriu Binig, Partener Asistență în Tranzacții, EY România.

Potrivit acestuia, România a îndeplinit ținta specifică anului 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul brut de energie primară încă de pe acum, însă îndeplinirea țintei va fi verificată în anul 2020, când multe proiecte riscă să fie deja falimentare.

"Nu este clar însă dacă vor supraviețui suficiente capacități de generare până în 2020, când se verifică îndeplinirea țintei specifice. Nu există perspective clare privind noi scheme de sprijin pentru producerea de energie electrică în panouri fotovoltaice de acoperiș sau pentru promovarea biomasei ca resursă energetică. Alături de acestea, ultima propunere de modificare legislativă este percepută de investitori ca neaducând soluții pe termen scurt pentru bancabilitatea proiectelor implementate. Conform calculelor EY, termenul de recuperare a unei investiții într-un proiect eolian realizat în România depășește, în condițiile de astăzi, 30 de ani", a adăugat Binig.

Belgia (locul 18), Suedia (locul 20), Irlanda (locul 30), Norvegia (locul 32) și Finlanda (locul 35) au urcat în clasamentul primelor 40 de țări. În Norvegia, lucrările de la noul tunel subacvatic, în valoare de 2,3 miliarde de dolari, către Germania creează o nouă mare oportunitate de producție de energie eoliană și hidro pentru cele două țări. Germania, alături de Statele Unite ale Americii, China, India și Chile, rămâne neclintită în clasamentul primelor cinci țări atractive pentru investiții.

Țara care contrazice total tendința de îmbunătățire la nivel european este Marea Britanie, coborând pe poziția 14 în cadrul indexului, cea mai joasă din toate timpurile. La scăderea interesului investitorilor au contribuit votul Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, desființarea Departamentului de Energie și Schimbări Climatice (DECC) și aprobarea centralei nucleare Hinkley Point C.

În privința certificatelor verzi, Europa a înregistrat cea mai mare creștere a activității, conform raportului EY, cu un total de certificate verzi emise, începând cu 2007, în valoare de 54,9 miliarde de dolari, față de 19,8 miliarde de dolari în America de Nord și 4,5 miliarde în Asia.

Din 2007, de la lansarea pieței de profil, 65% din emisiunile de obligațiuni verzi — în valoare de 95,6 miliarde de dolari — au fost canalizate către energia regenerabilă. În acest an, până în luna iulie, au fost deja vândute obligațiuni verzi în valoare de 48,2 miliarde de dolari, față de valoarea de 41,8 miliarde de dolari pentru întregul an 2015 și cea de 36,6 miliarde de dolari pentru anul 2014.

În urmă cu o lună, un studiu al EY realizat la solicitarea Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA) preciza că pierderile nete ale industriei eoliene din România au crescut cu 1,9 miliarde de lei anul trecut, totalizând 4 miliarde de lei, cumulat în anii 2014 și 2015.

"Studiul, elaborat strict pe baza situațiilor financiare depuse de companii la Registrul Comerțului, relevă rezultate îngrijorătoare pentru investițiile din domeniul producerii energiei electrice din surse eoliene care, totalizând aproximativ 5 miliarde de euro, reprezintă, de departe, cea mai importantă investiție din sistemul energetic românesc de după anul 1989. În lipsa modificărilor legislative care să vină în sprijinul investitorilor, pierderile nete ale industriei eoliene au crescut anul trecut cu 1,9 miliarde de lei, totalizând circa 4 miliarde lei (aproximativ 900 milioane de euro), cumulat în anii 2014 și 2015", se arată în document.

Potrivit acestuia, sectorul energiei din surse regenerabile este în blocaj financiar.

"Astfel, la nivelul celor doi ani analizați, se constată o depreciere extraordinară a activelor, de 4,1 miliarde de lei. În același timp, pentru a rambursa creditele accesate în vederea construirii centralelor eoliene sunt necesari 30 de ani, în condițiile în care durata de viață a unei centrale este de 20 de ani", menționează sursa citată.

Claudia Brânduș, președinte RWEA, susține că industria eoliană, ca, de altfel, întregul sector al energiei din surse regenerabile, sunt în suferință.

"Investitorii sunt prinși ca într-un carusel: au continuat să acumuleze mari pierderi în anul 2015, activele acestora se tot devalorizează, au ajuns în imposibilitatea de a rambursa creditele. Dovadă sunt datele prezentate în studiul realizat de E&Y", a spus Brânduș.

Documentul precizează că ajutorul de stat este incorect calibrat și împinge industria spre faliment.

"Având în vedere prețul mediu al energiei electrice de 166 lei/MWh înregistrat în anul 2015, conform datelor OPCOM, precum și cel actual, care a ajuns sub acest nivel, este evident că centralele noi, precum cele eoliene, au nevoie de ajutor de stat, conform regulilor europene pentru amortizarea investiției. În cazul energiei eoliene, s-a ajuns la un paradox, existând astăzi un ajutor de stat incorect calibrat, care împinge industria spre faliment", arată RWEA.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

Instructor auto-moto Sighet