Cu doar o treime din populație vaccinată, România înregistrează un al patrulea val virulent de Covid, care provoacă peste 400 de decese pe zi și care a determinat suspendarea tuturor spitalizărilor neesențiale, ca și transportul unor pacienți în stare critică în Ungaria, Austria și Polonia, deoarece multe spitale româneşti sunt în prag de colaps. Această situație, descrisă drept „catastrofală” de președintele României, Klaus Iohannis, apare și în Bulgaria vecină (cu puțin peste o cincime din populație vaccinată), și contrastează cu relativa liniște din cele mai imunizate țări de pe continent în acest nou val al virusului.

Autoritățile și marea majoritate a experților români au tras de aici o concluzie fără echivoc: România va înceta să mai aibă raportări de decese zilnice ca în timpul războiului numai dacă populația urmează exemplul vecinilor săi occidentali și se vaccinează în masă. Pentru a realiza acest lucru, președintele și guvernul au trecut de la vorbe la fapte.

După luni de avertismente, admonestări și lupte televizate în prime time, fără niciun rezultat, guvernanții români le-au impus celor nevaccinați un regim draconic de interdicții care au făcut viața imposibilă pentru milioane de oameni din România. Și va deveni și mai grea dacă deputații vor vota o lege respinsă de Senat, care prevede suspendarea angajării și a salarizării celor nevaccinați din numeroase categorii profesionale.

Restricții draconice sau necesare?

Din 25 octombrie, celor care nu sunt vaccinați le este interzis să iasă pe stradă între zece seara și cinci dimineața, pe întreg teritoriul național. Măsura fusese deja aplicată de câteva weekend-uri în marile centre urbane, ca Bucureștiul și Timișoara, și multe alte orașe clasificate drept zone roșii, din cauza ratelor mari de infectare.

Înainte de carantina (de noapte) și obligația de a intra în case, persoanele nevaccinate trebuie să se confrunte cu alte constrângeri. Celor care nu dețin un certificat de vaccinare (sau test negativ sau dovada că au trecut recent prin boală) le este interzisă intrarea în magazinele „neesențiale”, accesul în baruri și la terase, și chiar în instituțiile publice pentru rezolvarea problemelor. Consecințele acestor restricții sunt evidente pe străzile capitalei. Grupuri de prieteni de toate vârstele, care înainte stăteau de vorbă și beau în baruri, ocupă acum băncile și trotuarele. Personalul de securitate al administrației publice își petrece o bună parte din programul de lucru cerându-le scuze pensionarilor nevaccinați pentru că îi îndeamnă să plătească online taxele municipale.

„Este o senzație foarte neplăcută să vrei să bei o cafea și să o bei în stradă, când e frig, pentru că nu poți sta într-un bar”, spune pentru El Confidencial o administratoră de 35 de ani din București, care refuză să i se dea numele. „Există o stigmatizare a celor nevaccinați, suntem acuzați de ceea ce se întâmplă în spitale”, spune femeia, care nu pune la îndoială relația dintre nivelul scăzut de vaccinare din România și situația dramatică din spitale.

Deși se teme de efectele secundare ale vaccinului, această mamă a doi copii s-a răzgândit și s-a vaccinat, „pentru a putea trăi ca înainte” și a ajuta, „dacă chiar asta a fost cauza”, la depășirea unei crize sanitare pe care foarte puțini îndrăznesc să o nege văzând imaginile cu pacienții grav bolnavi tratați pe coridoarele spitalelor. La fel ca ea, zeci de mii de români și-au învins, în ultimele săptămâni, teama de vaccin sau neîncrederea față de veridicitatea discursului autorităților sau față de riscul letal al virusului, și au aglomerat din nou centrele de vaccinare, care până de curând erau pustii.

După ce a scăzut la puțin peste 4.000 de doze administrate pe zi, la începutul lunii septembrie, rata de vaccinare nu a încetat să crească în ultimele săptămâni, iar pe 27 octombrie a depășit 150.000 de vaccinări în 24 de ore, dintre care peste 110.000 au fost prima doză, ceea ce reprezintă un record absolut de la începutul campaniei de vaccinare, în decembrie.

Citește și

Comentarii