La mică distanță se află Bulgaria, care ocupă locul 1 în top, cu 19 % din populație care a fost înșelată cu produse falsificate. Pe locul 3 se află Ungaria, cu un procent de 15%. Pe ultimele locuri în acest top se află Suedia și Danemarca cu 2 respectiv 3 procente.

Cele mai des cumpărate produse contrafăcute sunt jucăriile, produsele cosmetice, băuturile, aparatele electronice dar și produsele de îmbrăcăminte sau chiar produsele pentru îngrijirea grădinii.

În pandemie cele mai falsificate produse au fost măștile de protecție dar și alte echipamente uzuale în perioada de pandemie. La nivel global, produsele farmaceutice falsificate depășesc 4 miliarde de euro.

Produsele contrafăcute ajung până la 6,8% din importurile UE și depășesc suma de 121 de miliarde de euro. Comerțul cu aceste produse, pe lângă riscurile pentru sănătate, aduce importante pierderi financiare.

Companiile care dețin drepturi de proprietate intelectuală, precum și mărci sau brevete au raportat pierderi cosiderabile ale cifrei de afaceri, afectarea reputației lor dar și pierderi la nivel competitiv, din cauza încălcării drepturilor lor.

„Proprietatea intelectuală este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei și un element cheie în redresarea noastră socială și economică, în special pentru întreprinderile mici. Pandemia de COVID-19 a adus în prim-plan problema infracționalității în domeniul PI, odată cu apariția unui număr tot mai mare de medicamente și produse medicale contrafăcute care amenință și mai mult sănătatea și siguranța cetățenilor. Aceasta este o problemă veche, adesea interconectată cu alte tipuri de activități ilegale, care necesită măsuri ferme urgente și coordonate și care a redevenit recent una din primele zece priorități ale UE în lupta împotriva criminalității organizate”, a declarat Christian Archambeau, Directorul executiv al EUIPO.

Citește și