Dorim să aducem în atenția dumneavoastră un caz revoltător:

Recunoștință: Mormântul donatorului terenului Mănăstirii Rona de Sus este relocat abuziv fără acordul familiei, după 15 ani.

La Mănăstirea Rona de Sus, starețul Mănăstirii dorește relocarea mormântului celui ce a donat pământul pentru construcția Mănăstirii, cu toată opoziția și demersurile făcute de către familia defunctului.

Mănăstirea Rona de Sus, funcționează sub conducerea Vicariatului Ortodox Ucrainean din Romania, fiind construită pe terenul donat de către Cvasciuc Ioan, cunoscut în sat sub și ca Ivanio, în anul 1992.

La data de 24.03.2002 are loc înmormântarea lui Cvasciuc Ioan la Mănăstirea din Rona de Sus, lângă altarul bisericii Mănăstirii, cu acordul și prezența conducerii Vicariatului, pr. Pițura Ioan fiind cel care a „pecetluit” mormântul.

Cu timpul, apar disensiuni între Mănăstire și Vicariat, astfel că există o perioadă în care conducerea de atunci a Mănăstirii, maica stareță Bucurici Maria este izgonită și adus în locul ei pr. Atanasie Nemzet în funcția de stareț al acestei Mănăstiri.

Starețul începe demersurile pentru dezhumarea și relocarea mormântului lui Cvasciuc Ioan de la Mănăstire în cimitirul comunal. În acest sens, familia defunctului reacționează și se adresează mai departe, Vicariatului Ucrainean din Sighet, cerând ca mormântul să nu fie atins și mortul dezhumat, cu toate că se invocă pretextul „consolidării” Bisericii Mănăstirii, consolidare ce poate fi făcută și în prezența mormântului.

În prezent, starețul Atanasie Nemzet, a înștiințat copiii defunctului că, fără a conta voia lor, donatorul terenului Mănăstirii, va fi deshumat în data de 7 decembrie 2017, ora 10 și relocat în cimitirul comunal.

Întrebările care se nasc din această situație sunt:

- Dacă starețul are pârghiile legale să facă acest lucru peste acordul aparținătorilor (am înțeles că are un avocat angajat), unde este latura etică, morală, ca cel ce a donat două hectare de pământ să nu se bucure de doi metri pătrați pentru somnul de veci?

- De ce timp de 15 ani a fost totul în regulă cu mormântul, iar acum, dintr-o dată, trebuie relocat?

- Ce interes se află în spatele acestei decizii (starețul recunoscând pe pagina de Facebook a Mănăstirii că așa dorește el), atât timp cât în mănăstiri ctitorii și donatorii au un loc de cinste, mai ales după moarte?

- De ce Vicariatul Ucrainean nu se implică direct, evitând astfel un alt „scandal” mediatic la adresa Mănăstirii din Rona de Sus?

- Care este poziția Patriarhiei Române (căreia îi este direct subordonat Vicariatul din Sighet) cu privire la statutul ctitorilor unei mănăstiri?

- De ce Vicariatul a încercat strângerea de semnături de la preoții din cadrul comunităților ucrainiene din Maramureș pentru relocarea mormântului? Cu ce poate deranja prezența un mormânt în Mănăstire?

- Aceasta este recunoștința lor pentru fiecare donator, ctitor sau binefăcător al Bisericii?

În speranța că veți face publică acestă situație nedreaptă și revoltătoare, vă mulțumim!

Familia raposatului Cvasciuc Ioan.

* Sighet 247 pune la dispoziția oricui se simte lezat de cele relatate spațiu pentru publicarea unui eventual Drept la replică, fiind un portal de știri cu adevărat independent din Sighet, care are ca scop informarea corectă și completă a cititorilor săi.

RONA DE SUS - REVOLTĂTOR: Starețul Mănăstirii vrea să distrugă mormântul celui care a donat în trecut terenul pe care astăzi de află Lăcașul Sfânt

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

Instructor auto-moto Sighet