Primele două serii de sancțiuni, și anume înghețarea activelor fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici (care se ascunde în prezent în Rusia) și ale unora dintre colaboratorii săi apropiați și interdicții de viză, plus înghețarea activelor unor oficiali ruși și ucraineni ce au jucat un rol în anexarea Crimeii de către Rusia, expiră în martie și aprilie anul viitor. Cea de-a treia serie, îndreptată împotriva unor companii ruse din sectoarele energetic, financiar și militar și care a fost adoptată în luna iulie după prăbușirea avionului companiei Malaysia Airlines în zona din estul Ucrainei controlată de separatiștii proruși, expiră în iulie.

Drept urmare, statele membre ale UE vor trebui să decidă dacă vor prelungi sau nu aceste sancțiuni, iar o astfel de hotărâre se ia prin consens. Așadar, dacă un singur stat membru își va exercita dreptul de veto, atunci sancțiunile împotriva Rusiei vor înceta.

EUobserver citează o sursă europeană implicată în consultările preliminare privind prelungirea sancțiunilor, care a menționat că „rușii acționează intens în mai multe capitale” pentru a bloca sancțiunile, principalele ținte ce ar putea deveni aliații Moscovei fiind Budapesta, Nicosia și Roma.

„În mod normal, reînnoirea sancțiunilor ar trebui să fie o formalitate. Dar se pare că nu va fi așa de ușor, întrucât mai multe țări își doresc o dezbatere mai largă pe tema sancțiunilor în luna martie”, a indicat sursa citată.

O altă sursă europeană adaugă pe lista celor trei țări deja menționate și Germania, dar consideră că cele mai hotărâte în demersul de revizuire substanțială a sancțiunile împotriva Rusiei sunt Ungaria și Cipru, în timp ce Italia, Grecia și Slovacia ar sprijini o ridicare parțială a acestor sancțiuni.

Potrivit unor surse diplomatice, și Republica Cehă ar putea manifesta rezerve față de prelungirea sancțiunilor, în timp ce statele care susțin ferm această prelungire sunt Marea Britanie, Polonia, Suedia și statele baltice, în timp ce Franța și Germania ar sta deocamdată în expectativă.

În ce privește SUA, acestea estimează că lobby-ul rusesc nu va reuși. Dar dacă demersul Rusiei va avea totuși succes și sancțiunile vor fi ridicate chiar și parțial, în timp ce continuă războiul din estul Ucrainei, atunci am putea vedea o fisură în alianța transatlantică, notează EUobserver.

Dintre cele trei țări menționate, Ungaria, Italia și Cipru, cea care stârnește cele mai mari temeri este prima, având în vedere succesiunea de poziții sfidătoare ale premierului Viktor Orban față de SUA și UE, el afirmând de altfel recent că sancțiunile împotriva Rusiei nu dau rezultate.

Separat de primele trei serii de sancțiuni, SUA și UE examinează în prezent posibile noi sancțiuni care să vizeze Crimeea, printre măsurile propuse numărându-se interzicerea activității companiilor occidentale în această peninsulă, cu accent pe transporturi și infrastructură. După a doua rundă de discuții la nivel de experți ce a avut loc joi la Bruxelles, o sursă europeană a declarat că există un acord de principiu, dar unele state încearcă să introducă „excepții” și „diavolul se ascunde în detalii”.

S-ar fi dorit ca acordul să fie conturat până la întâlnirea de luni a șefilor diplomațiilor europene, când vor fi prezenți la Bruxelles și premierul ucrainean și ministrul său de externe. Dar sursele citate nu cred că se va reuși acest lucru și estimează mai probabilă o înțelegere până la Consiliul European de la sfârșitul săptămânii viitoare.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și