Acestea se numără printe cele peste 300 de lucrări de consolidare pe cursurile de ape din România, de regularizare şi amenajare sunt în curs, multe dintre ele demarate înainte de 1989 dar, sumele de care dispune în acest moment Administraţia sunt extrem de limitate.

”Prima urgenţă, am alocat 6.585.000 de mii lei. Sperăm ca din a doua jumătate a anului, din alte surse, nu cele proprii să mai alocăm şi alţi bani”, a declarat Nicolae Bărbieru, Director general al Administraţiei Apelor Române.

Pe lângă barajul de la Runcu se fac mari eforturi pentru alocarea de bani la lucrările de stopare a eroziunilor de pe râul Tisa dar şi de regularizare pe acest curs de apă.

„Am alocat 6.950.000 lei pentru lucrări, lucrări mari. Cu această sumă vom reuşi să finalizăm masca de beton care pune în siguranţă barajul urmând ca imediat ce dispunem de sume, sper ca după prima jumătate a anului să dispunem şi de restul sumelor ca să putem continua lucrările”, a mai spus Bărbieru.

Reprezentantul Administraţiei Apelor Române a precizat că banii nu sunt singura condiţie care trebuie îndeplinintă pentru finalizarea lucrărilor la barajul de la Runcu. O astfel de investiţie necestiă respectarea cu stricteţe a etapelor tehnologice, iar acestea sunt de durată.

Barajul Runcu de pe râul Mara din Munţii Gutâi, situat la mijlocul distanţei dintre Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, este cunoscut ca fiind cea mai veche investiţie hidrotehnică din România nefinalizată încă.

Acumularea Runcu face parte din Amenajarea Firiza-Săsar, care cuprinde: Acumularea Strâmtori-Firiza, aflată în exploatare din 1965 şi Sistemul hidrotehnic Runcu-Firiza, cu scopul regularizării şi devierii râului Mara în lacul de acumulare Strâmtori. Sistemul Runcu-Firiza a fost gândit de unul dintre pionerii hidrotehnicii româneşti, inginerul Aristide Teodorescu.

Construcţia barajului şi a acumulării de la Runcu deasupra satului Mara a început în 1987 şi nici până în ziua de astăzi lucrările nu au fost duse până la sfârşit. Proiectul viza suplimentarea debitului de apă pentru Baia Mare şi realizarea unei reţele de apă pentru toate satele de pe Mara până în Sighet, şi în zona Săpanţa-Remeţi. Barajul proiectat de către inginerul Aristide Teodorescu era unul din anrocamente şi etanşat cu o mască în amonte din plăci de beton armat. Ulterior s-a optat la o altă soluţie de etanşare şi anume cea a unui geocompozit PVC.

La finalizarea stăvilarului de la Runcu se va asigura un debit suplimentar de 3,55 mc/s. Volumul total de apă va fi de 26 de milioane metri cubi, iar suprafaţa lacului va avea 100 de hectare.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și