Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu Apostolii”.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena sunt apostolii creştinismului din secolul IV, potrivit arhimandritului Ilie Cleopa. Prin ei a dobândit libertate Biserica întemeiată de Hristos, propovăduită de Sfinţii Apostoli şi apărată cu jertfă, cu suferinţă şi cu sânge de mulţimea martirilor.

Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfântul Constantin cel Mare s-a născut în anul 272, în cetatea Naissus, din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanțiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de „caesar”.

Forma de conducere a Imperiului Roman era atunci tetrarhia, cu doi „augustus” și doi „caesari”, aceștia ajungând în cele din urmă să-și dispute puterea.

Împărăteasa Elena a fost căsătorită cu generalul roman Constantinuius Chlorus, fiind o femeie foarte credincioasă. Ea a realizat pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene.

Elena este cea care a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos de pe dealul Golgotei și rămășițele celor trei magi.

A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri. Împărăteasa Elena a trăit între anii 248 – 329.

Sfântul Constantin a devenit cunoscut în istoria creștinismului în urma promulgării Edictului de la Milano.

Aproximativ 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi, cele mai multe fiind femei cu numele Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi.

Se mai întâlnesc Ilinca, Costina, Tanţa, Nuţa, Leana, Costinela, Nuţi, Ilenuţa, Tănţica, Ela, Ilina, Lena, Nuţica, Leanca, Costica, Eli, Constandina, Tanţi, Leni, Ilenu şi Ilenuş.

Majoritatea bărbaţilor se numesc Constantin, în timp ce alţii poartă numele Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.

Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costache, Costea, Constandin, Constanţiu şi Costelică.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

În această zi, păsările de pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

În această zi, cu cruce roșie în calendarul ortodox, creștinii respectă o serie de tradiții și obiceiuri.

O mare parte dintre acestea fac referire la vara care urmează să vină, iar oamenii respectă mai multe obiceiuri în această zi de 21 mai:

- mulți agricultori nu lucrează, evită astfel pagubele aduse holdelor de păsările cerului
- în anumite regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca
- podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii
- ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului
- femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă
- pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui
- prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de spiritele rele în tot timpul în care vor sta la stâne
- pentru a avea parte de liniște și spor în familie, se spune că în această zi este bine să se aducă în casă trei fire de bujori îmbobociți
- în această zi nu este bine să se faci treabă prin curți și gospodării
- în ziua de Sf. Constantin și Elena nu este bine să fie lucrat pământul, să se dea cu sapa sau să fie smulse buruienile.

Superstiții de Sf. Constantin și Elena

În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în această zi. Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.

În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.

În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.

În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Alte superstiții de Sfinții Constantin și Elena

- Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
- Femeile obișnuiesc, pentru a alunga duhurile rele și necurate, să tămâie și să stropească cu agheasmă.
- Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și “Sperietoarea vrăjitoarelor”. - Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

Instructor auto-moto Sighet